Ce valoare are colesterolul tău? Cum citim un buletin de analize. Metode de reducere a colesterolului „rău“
0
Colesterolul este o substanţă din grupul lipidelor şi este necesar pentru buna funcţionare a celulelor, pentru fabricarea hormonilor sexuali şi a sărurilor biliare, acestea din urmă foarte importante pentru digestie.
Colesterolul este transportat prin sânge în special sub forma a două lipoproteine – LDL şi HDL. Colesterolul legat de acestea se numeşte „colesterolul LDL“ şi „colesterolul HDL“. Funcţiile lor în organism sunt distincte, motiv pentru care primul se numeşte colesterolul „rău“ şi, al doilea, colesterolul „bun“.
De ce se întâmplă acest lucru, explică medicul nutriţionist Nicolae Hâncu, prof.univ la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca, în Abecedarul de nutriţie.
Sursele de colesterol sunt grăsimea alimentară (grăsimea saturată – colesterol exogen) şi fabricarea lui de către ficat (colesterol endogen).
Consumul de colesterol trebuie limitat la sub 300 mg/zi. Nivelul de colesterol din sânge este de 150-200 mg din care doar 20-25% este exogen, ceea ce înseamnă că cea mai mare proporţie a colesterolului este fabricat de propriul nostru corp. În aceste condiţii, alimentaţia are un rol esenţial în nivelul colesterolului în sânge.
Nutriţioniştii avertizează că, în momentul în care nivelul colesterolului din sânge creşte, el se depozitează pe pereţii arterelor pe care le îngroaşă, transformându-le în tuburi rigide. Circulaţia sângelui este perturbată în aceste condiţii, fapt care compromite nutriţia organelor vitale. Aceasta este ateroscleroza din cauza căreia se produce infarctul miocradic, AVC-urile (accidentele vasculare-cerebrale) anevrismele de aortă, arteriopatia membrelor inferioare sau insuficienţa cardiacă. Autorul acestui dezastru este colesterolul „rău“ –LDL , considerat un adevărat ucigaş al omului.
În sens opus, acţionează colesterolu HDL care se opune apariţiei aterosclerozei, motiv pentru care se numeşte colesterol ”bun“.
Cum citim un buletin de analize:
Colesterolul total normal: 150-200 de mg/dl; valori mai mari produc ateroscleroza.
Colesterolul LDL normal: 80-100 mg/dl; valori mai mari produc ateroscleroza.
Colesterolul HDL normal este la bărbaţi mai mare de 40 mg/dl, iar la femei mai mare de 50 mg/dl: valorile mai mici favorizează ateroscleroza.
Creşterea colesterolului total şi a colesterolului LDL, precum şi scăderea colesterolului HDL reprezintă adevăraţi factori de risc cardiovascular, care pot fi combătuţi prin alimentaţie sănătoasă, lipsa fumatului, exerciţiu fizic şi medicamente.
Cum putem scădea colesterolul „rău“:
Eliminarea alimentelor cu conţinut crescut de colesterol: gălbenuşul de ou, preparatele pe bază de creier, ficatul, carnea de porc, fructele de mare, untul, smântâna, brânzeturile grase, mezelurile.
Uleiurile vegetale şi margarina nu conţin colesterol.
Creşterea aportului de grăsimi mononesaturate şi polinesaturate.
Cum putem creşte colesterolul „bun“:
Folosirea uleiului de măsline, a celui de floarea soarelui sau a celui de porumb.
Prin consumul adecvat de fibre alimentare.
Alcoolul consumat în cantităţi moderate – 10 gr/zi.
Reducerea consumului de glucide rafinate: dulciuri, prăjituri, creme.
Efort fizic 30-60 de minute pe zi de mers pe jos.
Renunţarea la fumat.
Conţinutul de colesterol al unor alimente
Aliment Porţia Colesterol
Lapte total degresat 200 ml 4
Lapte parţial degresat 200 ml 10
Lapte integral 200 ml 33
Iaurt degresat 200 ml 10
Iaurt integral 200 ml 29
Brânză telemea 30 gr 30
Brânză de vaci 100 gr 10
Tofu 50 gr 0
Ou 1 gălbenuş 212
Somon 100 gr 63
Ton 100 gr 30
Creveţi 100 gr 194
Muşchi de vită 100 gr 89
Carne viţel 100 gr 135
Carne miel 100 gr 106
Şuncă porc 100 gr 53
Carne porc 100 gr 79
Cotlet porc 100 gr 85
Creier 100 gr 3010
Ficat de pui 100 gr 631
Ficat de vită 100 gr 389
Unt 1 linguriţă – 10 gr 22
Margarină 1 linguriţă- 1o gr 0
Ulei 1 linguriţă- 5 gr 0
Se încarcă comentariile...
