Ce probleme grave de sănătate pot provoca săpunurile antibacteriene
0Triclosanul, o substanţă antibacteriană utilizată la scară largă în producţia săpunurilor, dar şi a pastei de dinţi, spumei de ras şi deodorantului, afectează funcţia musculară, potrivit cercetătorilor de la Universitatea California din Davis şi de la Universitatea din Colorado.
Triclosanul este atât de frecvent întâlnit, încât „se regăseşte aproape în orice casă şi este omniprezent în mediu“, a declarat Isaac Pessah, profesor de medicină veterinară şi şeful Departamentului de Bioştiinţe Moleculare din cadrul Universităţii California (UC) din Davis.
Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA a estimat în 1998 că peste 455 de kilograme de triclosan sunt produse anual în Statele Unite ale Americii şi că această substanţă chimică ajunge chiar şi în căile navigabile. Prin urmare, ea ajunge în organismele acvatice, alge, peşti, delfini, precum şi în urina umană, în sângele şi în laptele matern, atrag atenţia specialiştii.
Acţionează ca un sedativ pentru inimă
Anchetatorii au realizat mai multe experimente pentru a evalua efectele triclosanului asupra activităţii musculare, folosind doze similare cu cele la care animalele şi oamenii pot fi expuşi zi de zi. Mai precis, studiile au fost efectuate pe fibre musculare prelevate de la şoareci de laborator şi de la peşti. Cercetătorii au observat că muşchii expuşi la triclosan a împiedicat contractarea acestora.
De asemenea, echipa a constatat că triclosanul afectează şi funcţionarea inimii şi contracţiile muşchilor scheletici în rândul animalelor. Şoarecii anesteziaţi au suferit o reducere cu până la 25% a funcţiei miocardului, într-un interval de 20 de minute de expunere la triclosan. În plus, şoarecii au avut o reducere de 18% din forţa de prindere a unor obiecte, timp de o oră după ce le-a fost administrată o doză de triclosan.
„Efectele triclosanului asupra funcţiei cardiace au fost cu adevarat dramatice“, a semnalat Nipavan Chiamvimonvat, profesor de medicină cardiovasculară la UC Davis şi coautor al studiului. „Deşi triclosanul nu este reglementat ca şi medicament, acest compus acţionează ca un sedativ cardiac puternic.“
Este periculos pentru cei cu insuficienţă cardiacă
În cele din urmă, investigatorii au analizat efectele expunerii la triclosan şi pe câţiva peşti mici, de obicei folosiţi drept modele pentru studierea efectelor potenţiale ale poluanţilor acvatici. Celor expuşi timp de şapte zile la triclosan le-a fost redusă considerabil capacitatea de a înota.
„Am fost surprinşi de gradul mare în care activitatea musculară a fost afectată în organisme foarte diferite, atât muşchiul cardiac cât şi muşchii scheletici“, a declarat Bruce Hammock, profesor la UC Davis Departamentul de Entomologie. „Vă puteţi imagina că o reducere de 10% pentru un animal care depinde de activitatea musculară poate face o diferenţă reală în ceea ce priveşte speranţa lui de viaţă.“
Echipa de cercetare UC Davis a asociat anterior triclosanul cu alte efecte dăunătoare asupra sănătăţii, inclusiv perturbarea activităţii hormonilor de reproducere şi a unor celule din creier.
Cercetătorul Chiamvimonvat a avertizat că transpunerea rezultatelor de la subiectele analizate (animale) la om este un pas mare şi ar necesita un studiu mai aprofundat.
Cu toate acestea, faptul că efectele au fost atât de izbitoare în cazul mai multor animale analizate în condiţii experimentale diferite oferă dovezi puternice că triclosanul ar putea avea efecte nocive asupra sănătăţii animale şi umane, ţinând seama de nivelul actual de expunere.
„La pacienţii cu insuficienţă cardiacă, triclosanul ar putea avea efecte semnificative, deoarece este atât de utilizat” , a spus Chiamvimonvat. „Cu toate acestea, fără studii suplimentare ar fi dificil pentru un medic să distingă între progresia bolii naturale şi un factor de mediu, cum ar fi triclosanul“, a conchis el.
Triclosanul ajunge cu uşurinţă la organele vitale
Profesorul Pessah contestă siguranţa triclosanului asupra sănătăţii umane în primul rând pentru că substanţa se leagă de proteinele din sânge. Acest lucru îl face să ajungă mai uşor la organele vitale.
Deşi triclosanul a fost creat iniţial pentru a preveni infecţiile bacteriene din spitale, utilizarea sa a devenit larg răspândită în produse antibacteriene folosite în casă. Substanţa chimică în cauză a fost introdusă în produsele cosmetice acum mai bine de 40 de ani.
Eficienţa antibacteriană, contestată
Autoritatea americană pentru Controlul Alimentelor şi Medicamentelor (Food and Drug Administration – FDA) susţine că singurul domeniu în care triclosanul şi-a dovedit cu adevărat eficienţa este sănătatea orală. Mai exact, adăugat în pastele de dinţi, are rol de prevenţie a gingivitei.
Însă, spun specialiştii FDA, nu există studii clare care să confirme că săpunurile antibacteriene cu triclosan sunt mai bune decât cele obişnuite. De asemenea, experţii îşi exprimă îngrijorarea că utilizarea excesivă a produselor pe bază de triclosan ar putea duce la creşterea numărului de microbi rezistenţi la medicamente.
FDA şi Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA susţin că ar trebui impuse restricţii mai riguroase în ceea ce priveşte utilizarea şi răspândirea triclosanului în mediu.
„Triclosanul poate fi util în unele cazuri, cu toate acestea a devenit omniprezent, o strategie de marketing care ar putea fi mai mult dăunătoare decât utilă“, a spus Hammock.