Ce este caria de biberon şi cum putem recunoaşte un copil care se confruntă cu această problemă

Nu doar adulţii se confruntă cu cariile dentare, ci şi bebeluşii.  Deşi temporari, dinţii din lapte sunt importanţi şi pot fi afectaţi de cariile dentare. Caria de biberon afectează copii cu vârsta medie de 3-4 ani şi este foarte frecventă.

Copiii au nevoie de dinţi puternici şi sănătoşi pentru a mesteca alimentele, pentru a vorbi şi pentru a avea un zâmbet frumos. Dinţii din lapte (sau foioasele) sunt importanţi, deoarece aceştia asigură că cei permanenţi vor ieşi şi se vor dezvolta corect şi, mai ales, că vor fi sănătoşi. Prin urmare, este esenţial să ai grijă de sănătatea orală a celor mici, pentru a avea dinţi sănătoşi ca adult.

 Este denumită „carie de biberon”, deoarece se dezvoltă la copiii care beau lapte/ceai îndulcit/sucuri de fructe din biberoane chiar înainte de culcare, fără ca după consumul acestor lichide, aceştia să fie spălaţi pe dinţi. Astfel, copilul adoarme şi lichidul din biberon este răspândit în cavitatea bucală, creând un excelent mediu de cultură pentru microorganisme acidogene.

„Când vorbim despre dinţii de lapte cariaţi, trebuie să avem în vedere că aşa numitele carii de biberon evoluează mult mai rapid, şi un mic punct pe dinte se poate transforma rapid într-o carie profundă. Şi cel mai important este că din acest moment nu mai este decât un pas până la pierderea dintelui. Aşadar, de ce să se ajungă la extracţie, când te poţi informa despre cum să-ţi ajuţi copilul?”, explică dr. Lorelei Nassar.

Cauzele care duc la formarea cariei de biberon

 Una dintre cele mai frecvente cauze care provoacă apariţia cariei de biberon este expunerea frecventă şi prelungită a dinţilor copilului la băuturile care conţin zahăr. Aşa cum am amintit deja, carierea dinţilor poate apărea atunci când bebeluşul adoarme cu un biberon în gură, plin de lichid dulce, sau când mama recurge la această metodă pentru a calma un bebeluş foarte agitat şi plângăcios.

„Ţine cont că stratul de smalţ care acoperă dintele copilului este foarte subţire. Atunci când caria trece de smalţ, aceasta pătrunde în dentină (stratul de sub smalţ), apoi ajunge imediat la nerv, unde produce dureri. De asemenea, ceea ce aparent este doar un punct mic şi negru pe suprafaţa dintelui, de fapt poate fi o carie foarte profundă, care încă nu a subminat smalţul şi se dezvoltă în profunzime.”, adaugă dr. Nassar.

Pe de altă parte, cariile pot apărea şi în zone neaccesibile din punct de vedere vizual, ca de exemplu în spaţiile foarte strâmte dintre dinţi. Caria de biberon afectează dinţii frontali superiori, primii molari superiori, apoi inferiori, caninii inferiori. În schimb, incisivii inferiori rămân frecvent neafectaţi.

Un alt factor foarte frecvent este trecerea bacteriilor care cauzează cariile dentare de la mamă (sau persoana care are grijă de bebeluş) la nou-născut. Acestea trec prin salivă: părinţii introduc adesea lingura sau suzeta copilului în gură pentru a o umezi sau curăţa, trecând astfel bacteriile către copil.

Cum recunoaştem caria de biberon

„De cele mai multe ori, caria debutează în partea superioară, în apropierea gingiei, şi arată ca o pigmentaţie alb-gălbuie a smalţului. Ulterior, se extinde circular pe toate suprafeţele dintelui. Pentru că de multe ori aceasta evoluează asimptomatic, din această cauză, părinţii nu se prezintă cu copilul la medicul stomatolog, sau se prezintă prea târziu, atunci când copilul acuză deja dureri. În plus, caria evoluează foarte rapid, coroana dintelui afectat aproape că dispare, şi dintele capătă un aspect <retezat>”, punctează specialistul.

La dinţii de lapte simptomele sunt foarte obiective, iar informaţiile primite sunt date de copil. De obicei, copiii acuză o sensibilitate la consumul de lichide reci şi la dulciuri. În situaţii mai grave, când copilul prezintă mai multe carii, poate apărea chiar refuzul alimentaţiei.

Soluţii:

Tratamentul este de două feluri: preventiv – acesta constă în educarea părinţilor - şi curativ – realizat de către medicul stomatolog şi adaptat situaţiei în care se prezintă copilul.

Etapele de tratament aplicate în funcţie de stadiul cariei:

Remineralizarea smalţului - În stadiul de debut al cariei, stomatologul poate aplica dintelui o cantitate mică de fluor, cu o concentraţie mică, pentru a remineraliza smalţul dintelui.

Obturaţia fizionomică - Atunci când caria de biberon a evoluat, simpla reminalizare a smalţului nu mai este suficientă, iar medicul nu are de ales decât să efectueze obturaţia fizionomică de compozit. Adică, să cureţe şi să plombeze micul dinte al copilului.

Tratamentul de canal – Chiar şi dinţii de lapte au rădăcini şi nervi, la fel ca dinţii permanenti. Când caria de biberon a ajuns într-un stabiu foarte avansat, este foarte posibil să compromită nervul şi rădăcina. Astfel că medicul va recurge imediat la obturaţie şi tratament de canal, pentru a stopa evoluşia cariei.

Extracţia, soluţia de final – „Atunci când dintele de lapte nu mai poate fi tratat şi salvat prin metodele menţionate mai sus, extracţia rămâne singura soluţie. Chiar şi în cazul dinţilor de lapte trebuie să ştii că extracţia sau căderea prematură are consecinţe negative în dezvoltarea arcadelor. Ba chiar şi în erupţia şi structura dinţilor permanenţi.”, adaugă dr. Nassar.

În prevenirea cariei de biberon părinţii joacă un rol foarte important. Aceştia trebuie să conştientizeze factorii favorizanţi ce declanşează şi amplifică caria de biberon.

Dragă părinte, ţine cont şi de aceste recomandări:

· Periajul este necesar imediat ce primul dinte de lapte erupe;

· Gingiile trebuie curăţate chiar dacă ceilalţi dinţişori nu au erupt încă;

· Redu cantitatea de alimente dulci;

· Foloseşte biberonul doar pentru a hrăni copilul;

· Dezinfectează întotdeauna suzeta, înainte de a o introduce în guriţa bebeluşului;

· Nu îi oferi copilului biberonul seara, pentru a adormi mai repede şi mai uşor;

· Spală-i dinţii în fiecare seară, chiar înainte de culcare;

· Vino cu bebeluşul la clinica de stomatologie, imediat ce primul dinţişor a erupt.