Ce categorii ar putea fi exceptate de la neplata primei zile de concediu medical

Senatul a stabilit luni, 2 martie, ca bolnavii incluşi în programele naţionale de sănătate, cei spitalizaţi şi femeile în concedii de maternitate să primească integral plata concediilor medicale. Senatorii au adoptat, în acest sens, un amendament la Ordonanţa de urgenţa a Guvernului 91/2025, care prevede că prima zi de concediu medical nu este plătită.

Neplata primei zi de concediu medic îi va afecta pe mulți. FOTO Shutterstock

Au fost 72 voturi „pentru” proiectul de aprobare a OUG 91/2025 cu amendamentul introdus, două voturi „contra” şi 8 abţineri, potrivit Agerpres.

Prevederile privind neplata primei zi de concediu nu se aplică în cazul concediilor medicale şi indemnizaţiilor pentru maternitate, a concediilor medicale şi indemnizaţiilor de risc maternal, astfel că va fi plătită prima zi de concediu medical, potrivit amendamentului adoptat.

Prevederile privind neplata primei zile nu se vor aplica nici în cazul concediilor medicale acordate bolnavilor incluşi în programele naţionale de sănătate.

Nici în cazul certificatelor de concediu medical eliberate în situaţia bolnavilor care beneficiază de acordarea serviciilor medicale în regim de spitalizare, mai prevede amendamentul adoptat nu se vor aplica prevederile amintite.

„Nu putem accepta ca măsurile administrative se lovească în cei care deja se luptă cu boala”

Amendamentul adoptat de plen a fost introdus în raportul Comisiei de sănătate şi este semnat de mulţi senatori din PSD, UDMR, AUR şi PNL, printre care Nicoleta Pauliuc (PNL) şi Adrian Streinu - Cercel (PSD).

„Astăzi votăm ordonanţa de urgenţă care a generat îngrijorare legitimă în societate. În forma iniţială, ordonanţa introducea o măsură percepută ca o sancţiune aplicată celor bolnavi: neplata primei zile de concediu medical. Putem vorbi despre nevoia despre prevenirea abuzurilor, putem vorbi despre nevoia de disciplină bugetară, dar nu putem accepta ca măsurile administrative se lovească în cei care deja se luptă cu boala. Statul trebuie să combată frauda, nu să penalizeze suferinţa", a motivat Pauliuc amendamentul.

„Un stat puternic este un stat care nu economiseşte pe seama bolnavilor”

Senatoarea PNL a explicat că nu se poate pune pe acelaşi plan „un abuz şi un diagnostic grav".

„Nu putem pune pe aceeaşi planuri suspiciune şi o internare. Această diferenţiere este o chestiune de justiţie socială. Deci, stimaţi colegi, responsabilitatea noastră, ca legislatori, este să corectăm atunci când o măsură, chiar bine intenţionată, produce efecte nedrepte, iar un stat puternic este un stat care nu economiseşte pe seama bolnavilor şi este un stat care protejează demnitatea celor aflaţi în suferinţă”, a mai spus Pauliuc.

Senatorul Cătălin Graur (PSD) a afirmat că banii publici trebuie folosiţi responsabil, dar fără să se piardă din vedere oamenii care au cu adevărat nevoie de protecţie.

„Este corect să combatem abuzurile, este corect să introducem reguli mai clare şi mecanisme mai eficiente. Sistemul de sănătate nu poate funcţiona pe baza excepţiei transformate în regulă, dar la fel de corect este să spunem un lucru foarte clar: nu putem aplica măsuri fără excepţii, rigid, mecanic, ignorând realitatea socială. Deciziile guvernamentale nu sunt pentru tabele Excel, sunt pentru oameni, iar politica responsabilă înseamnă echilibru, fermitate acolo unde există derapaje, dar protecţie acolo unde există o suferinţă reală”, a susţinut acesta.

„Un bolnav cronic nu poate amâna boala cu o zi”

Senatorul AUR Cristian Vântu a precizat că grupul AUR se va abţine la votul asupra acestei ordonanţe pentru că „nu este o urgenţă la concediile medicale”, menţionând că actul normativ are şi prevederi benefice şi în comisie a votat pentru un aviz favorabil inclusiv pentru acest amendament.

„Un bolnav cronic nu poate amâna boala cu o zi şi nu ar trebui să piardă bani pentru prima zi în care medicului îi spune că nu poate munci”, a subliniat senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu.

Vântu a adăugat:

„Rolul Parlamentului este să corecteze acolo unde apar efecte nedrepte într-o ordonanţă de urgenţă. Despre asta este intervenţia noastră de astăzi. Înţelegem obiectivul Guvernului. Există abuzuri, există concedii acordate nelegal, există presiune pe bugetul sănătăţii, combaterea fraudei este un obiectiv legitim, dar soluţiile trebuie să fie proporţionale şi trebuie să distingem în abuz şi boală reală. Un pacient oncologic, un diabetic, un bolnav cardiac, o persoană cu afecţiuni autoimune sau inclusă în programele naţionale de sănătate nu este statistică, este un contribuabil care a plătit la sistem şi care la nevoie are dreptul la protecţie, de aceea susţinem amendamentele”.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, care a intrat în vigoare, prevede că „pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026 - 31 decembrie 2027, indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, se calculează şi se plătesc prin diminuarea cu o zi".

Acestea vot fi suportate de către angajator, din a 2-a zi până inclusiv în a 6-a zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, cu excepţia indemnizaţiilor aferente certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.

Aceste concedii vor fi suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu ziua următoare celor suportate de angajator şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia, precum şi din a 2-a zi în cazul indemnizaţiilor care se suportă integral potrivit legii din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, mai prevede ordonanţa în vigoare.

Senatul este primul for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.