Cât ne costă lipsa prevenţiei în cazul bolilor cardiovasculare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Peste 2,7 milioane de români suferă de boli cardiovasculare, afecţiunea cu cea mai mare incidenţă din ţară, însă 85% dintre îmbolnăviri pot fi prevenite printr-un stil de viaţă sănătos.

În Europa, unde unul din trei locuitori suferă de afecţiuni cardiovasculare, sunt cheltuiţi anual 196 de miliarde de euro pentru diagnosticul şi tratamentul bolnavilor, potrivit unui raport din 2012 al Societăţii Europene de Cardiologie. Circa 54% din fonduri reprezintă costuri pentru îngrijirile de sănătate, 24% sunt generate în urma pierderii din productivitate a pacienţilor, iar 22% din costuri reprezintă îngrijirile indirecte. Din această sumă, costul anual pentru fiecare pacient în parte este de 212 euro, adică 9% din totalul cheltuielilor cu sănătatea în Europa. Suma cheltuită pentru pacienţii care suferă de o boală cardiovasculară variază în Uniunea Europeană în funcţie de ţară. România se află pe ultimul loc, cu 37 de euro per pacient, faţă de cei 374 de euro alocaţi unui bolnav din Germania.

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză pentru 47% din decesele înregistrate într-un an în Europa (adică patru milioane de persoane) şi pentru 40%  în UE. România ocupă locul al treilea în lume la numărul de decese survenite în urma bolilor cardiovasculare, cu 42% de decese în rândul bărbaţilor şi 55% de decese în rândul femeilor, potrivit unei analize pentru anul 2011 realizată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

În următorii 25 de ani, economiştii estimează că la nivel global lipsa investiţiilor  în programe de prevenţie a bolilor cardiovasculare va genera costuri de 47.000 de miliarde de dolari. OMS a propus mai multe programe de prevenţie cu costuri anuale totale între 11 şi 13 miliarde de dolari. Consecinţa neiniţierii acestora va fi severă mai ales în cazul ţărilor în curs de dezvoltare, atenţionează OMS, în condiţiile în care 80% din decesele survenite în urma bolilor cardiovasculare au loc aici.  Măsuri privind introducerea unor programe preventive pentru acest tip de riscuri au fost luate în calcul şi în România la începutul anului acesta. Însă doar din 2014 statul ar putea aloca fonduri din bugetul Sănătăţii pentru acest scop.

OMS avertiza încă din 2002 că un stil de viaţă nesănătos este responsabil pentru dezvoltarea unei afecţiuni cardiovasculare. În România, 95% din cetăţeni apreciază că au o stare de sănătate foarte bună. Cu toate acestea,  58% dintre ei recunosc că suferă de una sau mai multe boli, potrivit studiului Herbalife „Atitudini şi comportamente în stilul de viaţă al românilor”.

În continuare, în rândul majorităţii românilor alimentaţia sănătoasă nu este asociată unei stări generale de bine – 55% dintre cei intervievaţi de Herbalife se încadrează în această categorie şi numai 1% văd un beneficiu real într-o dietă echilibrată.

Cifrele cheie în România

  • Doi din trei români mor din cauza afecţiunilor cardiovasculare, faţă de doar unul din trei europeni din Europa de Vest.
  • Suma cheltuită per pacient în România este de 37 de euro per pacient, faţă de media europeană de 212 euro.
  • În 2012, erau înregistraţi 450.000 de pacienţi români cu istoric de infarct miocardic şi 600.000 cu istoric de accident vascular cerebral.
  • Dintre pacienţii cu hipercolesterolemie (1 din 4 adulţi), doar 44% sunt trataţi (1 din 10 persoane). Cu toate acestea, doar 16% dintre ei ating valorile normale de colesterol (1 din 50 persoane).

Cum se pierd 9,4 milioane de ani de viaţă

Tensiunea arterială (din categoria bolilor cardiovasculare) crescută este factorul de risc cel mai important pentru sănătate, la nivel global, potrivit studiului Global Burden of Disease din 2010.  Astfel, tensiunea arterială cauza la momentul analizei pierderea a 9,4 milioane de ani de viaţă, ajustaţi în funcţie de dizabilitate (denumiţi DALY = disability-adjusted life years). Un DALY reprezintă un an de viaţă sănătoasă pierdut şi se calculează prin adăugarea numărului de ani pierduţi din cauza bolii, la numărul de ani pierduţi din cauza decesului prematur.

"Aceste constatări pot fi atribuite faptului că stilurile de viaţă s-au schimbat - oamenii sunt mai puţin activi fizic şi dietele lor sunt mai puţin sănătoase. Prin analiza rezultatelor studiului putem obţine o perspectivă bună în zonele asupra cărora trebuie să ne concentrăm pentru a preveni problemele de sănătate şi moartea timpurie.", spune Levy Zahal, preşedintele brokerului de asigurări private de sănătate MediHelp International.

Sănătate



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite