Care produse cosmetice pot declanşa crize de astm

Conservanţii chimici, folosiţi pentru a preveni „stricarea“ produselor cosmetice, pot cauza reacţii alergice

Produsele cosmetice, cum ar fi fardul, demachiantul, săpunul, cremele hidratante, autobronzantele, deodorantele şi parfumurile sunt considerate, în general, sigure pentru organism. Însă, pentru anumiţi oameni, aceste produse pot da naştere unor reacţii alergice serioase şi chiar unor probleme serioase, cum ar este astmul.

De curând, compania Boots, ale cărei produse sunt comercializate şi în România, a decis să retragă de pe piaţă două produse din categoria autobronzantelor, din cauză că mai multe persoane s-au plâns de probleme respiratorii. Este vorba despre Seventeen Instant Glow Bronzing Spray şi Soltan Beautiful Bronze Wash-Off. S-a ajuns la concluzia că de vină pentru problemele respiratorii este alcoolul pe care îl conţin aceste produse. 

Problemele respiratorii fac parte din simptomele astmului cauzat de reacţii alergice. Astmul este o boală a plămânilor care se dezvoltă atunci când căile respiratorii se blochează sau se îngustează. De obicei, această boală afectează oamenii în episoade scurte, care fac, însă, necesară intervenţia medicală imediată, în cazul în care simptomele sunt severe. Manifestările astmului pot fi declanşate de o reacţie alergică, şi includ tusea, o respiraţie rapidă, senzaţie de blocare a respiraţiei şi respiraţia şuierătoare.

„Astmul poate să fie declanşat şi agravat de mulţi factori ce fac parte obişnuit din viaţa noastră. Spre exemplu, un pacient alergic la polenuri sau la praful de casă se poate simţi rău dacă este expus la alergenul relevant. Efortul fizic, fumul de ţigară sau o viroză respiratorie pot agrava, de asemenea, simptomele de astm. Microparticulele de natură chimică prezente în mod obişnuit în jurul nostru, sunt iritante pentru tractul respirator şi pot agrava suferinţe respiratorii acute sau cronice. Efectul este mai amplu dacă pacientul este expus la cantităţi mai mari de microparticule, propagate în atmosferă mai uşor cu ajutorul unui vehicul de tip alcool“, explică medicul primar alergologie-imunologie clinică Camelia Berghea, de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia“ din Bucureşti.

Ce substanţe ne predispun la probleme respiratorii

Conservanţii chimici, folosiţi pentru a preveni „stricarea“ produselor cosmetice, pot cauza reacţii alergice. Deşi aceşti conservanţi sunt importanţi pentru a stopa dezvoltarea bacteriilor sau ciupercilor, ei pot cauza iritaţii şi reacţii alergice ce pot conduce la astm.

Aceştia sunt:

- DMDM hydantoin, care apare şi cu numele de Glydant

- Formaldehidele

- Imidazolidynl urea (care acţionează ca declanşator al formaldehidei)

- Methylchloroisothiazolinone (care se foloseşte foarte mult în produsele de îngrijire pe bază de apă)

- Parabeni

- Fenoxietanol (o alternativă a parabenilor, este o substanţă uleioasă, fără culoare, care se găseşte în tot felul de produse, de la cele cosmetice, la vopseluri, lacuri şi chiar în anumiţi combustibili pentru motoarele avioanelor)

- Qaternium-15 (care funcţionează, de asemenea, ca declanşator al formaldehidei).

Produsele „testate dermatologic“ nu sunt, neapărat verificate

Deşi reacţiile sunt severe şi chiar pot periclita viaţa, totuşi persoanele care suferă de astm pot controla boala. O condiţie importantă pentru a ţine sub control astmul este evitarea produselor ce pot cauza o reacţie alergică.

„Prin lege, produsele cosmetice nu trebuie testate înainte de a fi vândute. Folosirea termenilor de marketing ca «ingrediente naturale», «hipoalergenic», «testat dermatologic» şi „«fără parfum» nu este, neapărat, verificată. Producătorii au voie să susţină orice vor despre ingredientele produselor“, susţine publicaţia americană „Tree“.  

În România, uneori, produsele cosmetice se confundă cu cele farmaceutice. Cremele împotriva acneei, cele anticelulitice, soluţiile astringente pentru ten sunt la graniţa dintre cosmetic şi farmaceutic/dermatologic sau dermatocosmetic. „Produsele farmaceutice sunt riguros testate înainte să ajungă să fie folosite în tratamentul pacienţilor.  Această testare se face încă din anii  ’60, standardizat, după reguli extrem de precise, similare în Uniunea Europeană şi în Statele Unite. După anul 2000, şi produsele cosmetice au intrat în vizorul agenţiilor de reglementare, standardele de calitate şi etichetare devenind din ce în ce mai stricte în fiecare an (totuşi mai puţin severe comparativ cu produsele farmaceutice)“, precizează specialista.

Când e cazul să te îngrijorezi

Printre reacţiile alergice care pot declanşa episoade astmatice sunt dureri în piept, tuse cronică, febră, dureri de cap, lăcrimare necontrolată, apatie, respiraţie rapidă, agitaţie, rinoree (curge nasul), dureri în gât.

Primul lucru pe care trebuie să-l faci în această situaţie este să încetezi imediat să foloseşti produsul sau produsele pe care le suspectezi că ţi-au făcut rău. În cazul în care nu reuşeşti să-ţi dai seama ce produse îţi cauzează reacţiile alergice, nu mai folosi nimic şi ia legătura imediat cu doctorul, care te poate ajuta să determini la ce ingrediente eşti alergic. 

Pentru siguranţă, nu împărţi produsele cosmetice cu alte persoane. Anumiţi doctori recomandă chiar schimbarea periodică a produselor, deoarece utilizarea zilnică creşte riscul dezvoltării unei reacţii alergice. Dacă un anumit produs a căpătat un miros ciudat sau şi-a schimbat consistenţa ori culoarea, aruncă-l imediat. 

Ţine de noi să ne păzim de reacţiile alergice, deoarece nicio companie nu poate garanta 100% că nu vom suferi de pe urma produselor ei. 

„Este importantă recunoaşterea simptomelor de tip alergic şi este necesară  identificarea factorului declanşator. Agravarea sau apariţia unei reacţii alergice poate să necesite tratament specific. Medicul de familie sau medicii specialişti stabilesc tratamentul în funcţie de manifestările clinice şi de severitatea acestora. Prin investigaţii de specialitate, se poate preciza dacă un produs cosmetic sau componente ale acestuia determină o reacţie alergică sau doar una iritativă, nespecifică, pentru ca ulterior, citirea cu atenţie a etichetelor să permită alegerea unui produs ce va putea fi tolerat“, recomandă medicul Camelia Berghea.