„Cancerul ar trebui să fie un accident pe care să-l tratăm rapid şi vesel“
0
Viitorul imediat în tratamentul cancerului îl reprezintă hadronterapia, o formă de radioterapie avansată, care în Uniunea Europeană se foloseşte cu succes de mai mulţi ani şi care în România nu a ajuns încă, spune medicul radioterapeut Nicolae Verga.
O celulă de criză, aşa ar putea fi considerat cabinetul medicului Nicolae Verga din subsolul Spitalului Colţea, din Bucureşti. O încăpere în care nu pătrunde lumina naturală, unde doctorul atacă situaţia fiecărui bolnav de cancer în parte, împreună cu cele cinci ajutoare ale lui – medici rezidenţi şi bioingineri. Cazuri grele, aproape netratabile, cărora ei trebuie să le prelungească viaţa măcar cu un an-doi. Dacă nu ar exista proiectele de cercetare şi speranţa că vor putea revoluţiona tratamentul cancerului în România, probabil că aproape toţi ar renunţa la meserie. Într-un astfel de context, era imposibil ca discuţia să fie unu-la-unu cu medicul Nicolae Verga, aşa că rezultatul este un interviu colectiv despre speranţele de tratament ale bolnavilor de cancer cu: dr. Nicolae Verga, Dragoş Mirea, doctor inginer în bioinginerie, medicii Laura Crănişteanu, Ionuţ Buscă, Filip Zarma şi Marius Poroschianu, toţi medici rezidenţi.
„Weekend Adevărul“: Aţi vrut dintotdeauna să vă faceţi medic radioterapeut oncolog?
Dr. Nicolae Verga: Am vrut să fac psihiatrie, l-am avut profesor pe doctorul Octavian Hanganu. Dar e o poveste complicată, din care nu lipsesc năravuri şi închipuiri ale epocii respective. Cum a fost treaba cu meditaţia transcendentală, în care eu n-am văzut nicio problemă, numai că atunci, dacă ţipa unul în biserică, trebuia să iasă toată lumea. Cam aşa era.
V-a ajutat în legătura cu pacienţii faptul că aveţi înclinaţii spre latura psihică a omului?
Care moldovean nu are înclinaţia asta? (Râde) Ce Dumnezeu, doar sunt de la 10 kilometri de Humuleşti!
Cum stă România cu dotarea în radioterapie?
Dotarea ţine de istoria noastră. Gândiţi-vă că noi ne-am industrializat târziu şi după aia ne-am dezindustrializat. Şi lucrul ăsta e greu de făcut peste noapte.
Dar spuneţi-mi concret. Că tot auzim la televizor despre aparate de radioterapie foarte vechi, care iradiază tot corpul, numai unde trebuie nu.
Nu există aşa ceva.
Dragoş Mirea: Din punct de vedere tehnic, vă spun eu ceva. Am citit despre tineri cercetători care pleacă în afara ţării spunând că în România nu au cu ce să se descurce. Eu am găsit aici exact aparatele cu care am lucrat la Lyon, ba mai mult, la Politehnică, în Bucureşti, am găsit un nanoscop cu rezoluţie mult mai bună decât cel din Lyon. Pe lângă asta, la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele este cel mai puternic microscop cu transmisie de electroni din Europa. Şi, cât am fost eu în Franţa, cei de acolo se chinuiau să colaboreze cu cei de la Măgurele. Tot la Măgurele au construit ciclotronul nou, unde sperăm şi noi să intrăm şi să implementăm hadronterapia (n. r. – o formă de terapie pentru cancer care nu există încă în România). Mai este şi laserul pe care-l construiesc acum şi care o să fie unul dintre cele mai puternice lasere din lume, unde or să se facă cercetări fotonucleare.
Dr. Nicolae Verga: Acolo o să lucrăm şi noi pe probleme de aplicaţii medicale.
Fata avea trei ani speranţă de viaţă. Am dus-o şi a făcut o combinaţie de hadronterapie cu fotonterapie. Apoi a terminat facultatea, s-a măritat şi a trăit vreo opt ani. Nicolae Verga
„Când omul se simte bine, pa!“
La noi a existat HIFU (n. r. – High-Intensity Focused Ultrasound – o terapie anticancer care se aplica în centrul HIFU Terramed, pe care îl conducea medicul Nicolae Verga şi care nu se mai aplică în România din 2010). De ce nu mai există?
Din lipsă de finanţare. Noi am fost a patra ţară din Europa care a avut HIFU. Şi am folosit-o cam cinci sau şase luni. Din 2.500 de cereri, dintre care majoritatea nu se pretau, am tratat 45 de oameni.
Şi ce rezultate aţi obţinut la aceşti 45 de oameni?
Toţi pacienţii au fost în ultimul stadiu, pentru că terapia nu se adresa decât acestei categorii de pacienţi. Doi au murit în primele trei luni, doi au murit în primele şase luni, unul la nouă luni. Restul trăiesc, dar nu mai am informaţii despre starea lor de sănătate, din păcate. Unii au continuat să vină la control, dar alţii – nu. Pentru că aceasta este o mare problemă a noastră. În momentul în care omul se simte bine, pa!
Acum cât timp li s-a aplicat terapia?
În 2010. Au trecut deja doi ani şi ceva de-atunci. Sperăm să repornească activitatea aparatului. Pentru că e tot acolo, la centrul HIFU Terramed, dar nu e folosit. Ironia este că bulgarii şi-au luat şi ei HIFU, după noi. Şi zilele trecute am vorbit cu doctorul din Bulgaria şi zic: „Aş vrea şi eu terapia pentru o tumoră de atâta pe atâta. Cam câţi bani ceri?“. Şi el a zis 4.150 de euro, parcă aşa. Şi noi luam 1.500 de euro şi era considerat mult. Şi-i adevărat că, poate, pentru poporul nostru, era prea mult. În Anglia, tratamentul ăsta costă cam 19.000 de lire, în Spania, pentru fibroame uterine, mi se pare că e vreo 4.500 de euro, în Italia, la Institutul European de Oncologie, cam 10.000. În China e 4.500 de euro.
Pentru cine era prea mult? Pentru pacienţi sau pentru stat?
Pentru pacienţi. Nu pentru stat, pentru că statul nu ne ajuta cu nimic.
Cum aşa? Cred că bolnavii de cancer cheltuiesc cei mai mulţi bani în România şi nu numai.
Da, dar trebuie să înţelegeţi ceva. HIFU nu este tratamentul cancerului. HIFU doar distruge tumorile, se foloseşte în locul operaţiei, în anumite cazuri. Nu este suficient lucrul ăsta şi din cauza asta se cheltuiesc aşa de mulţi bani. Cu toate că HIFU este o metodă minim invazivă şi pacientul este scutit de complicaţii postoperatorii, de problemele pe care le implică o operaţie, de şocul operator.
Cum vă păstraţi optimismul?
Dr. Filip Zarma: E foarte greu în oncologie să-ţi păstrezi optimismul. În radioterapie este, totuşi, puţin mai uşor, pentru că are foarte multă cercetare. Şi, bazându-ne pe cercetare, vedem ce am putea să facem în continuare, există o speranţă.
Dr. Nicolae Verga: Dar şi asta costă bani.
Şi cum aţi făcut rost de bani pentru cercetare?
Dr. Nicolae Verga: Am mai câştigat proiecte, ne-au mai împrumutat prietenii, ne-am mai dus pe la câte un congres în străinătate şi familia a închis ochii...
Dragoş Mirea: Dar cel mai mare sponsor, până acum, e statul român.
Dr. Nicolae Verga: Ei, nu chiar. Din punctul meu de vedere, nu. Cel mai mare sponsor e nevastă-mea (n. r. – soţia medicului Nicolae Verga este, şi ea, medic radiolog – Mihaela Verga). Serios! (Râde) De fiecare dată când mă duceam la Dubna, în Rusia, am mâncat atâtea conserve câte n-am mâncat în viaţa mea. Dar mă duceam duminica la Moscova şi îi luam jucării fiică-mii şi mai luam ceva şi pentru soţie.
La Măgurele au construit ciclotronul nou, unde sperăm şi noi să intrăm şi să implementăm hadronterapia. Dragoş Mirea
Hadronterapia poate prelungi viaţa bolnavilor de cancer
Povestiţi-mi puţin despre hadronterapie.
Ştiţi ceva despre ea?
Să spunem că nu ştiu nimic.
Radiaţiile X, gamma, electronii, neutronii trec prin organism şi nu se opresc nicăieri. Pur şi simplu se absorb în organism, dar niciodată total. Şi... (Se îndreaptă către cei cinci medici rezidenţi) Face cineva o schiţă cum trece un fascicul printr-o tumoră în organism? (Trece la tabla improvizată pe uşa cabinetului). Dacă iradiez cu radiaţiile X sau gamma, am o poartă de intrare şi o poartă de ieşire a radiaţiilor din organism. De la poarta de intrare până la tumoră, doza este mult mai mare decât la tumoră. Şi la ieşire, există o parte din doză care nu s-a absorbit în tumoră, care merge în restul organismului. Şi asta duce la efecte secundare. Ce se întâmplă în ultimul timp? Ca să nu se răspândească radiaţiile aşa de mult, băieţii (n. r. – cercetătorii internaţionali) s-au gândit să facă următoarea chestie: de exemplu, au împărţit doza în mai multe fascicule pe mai multe direcţii. Şi se creşte în acest fel doza de iradiere în tumoră.
Şi nu rămân efectele adverse de la intrarea şi de la ieşirea radiaţiilor?
Ba da. Ei, aici intervine hadronterapia. O să vă prezint metoda cea mai avansată: se împarte virtual tumora în
slice-uri (n. r. – felii). Şi în fiecare felie sunt celule tumorale. Am aici un fascicul foarte subţire care este manipulat de un câmp electromagnetic, de patru bobine, şi care face următorul lucru: se duce în fiecare punct, loveşte fiecare celulă tumorală, după aia se mută pe slice-ul celălalt şi face acelaşi lucru. Ca la osciloscop, ştiţi? (n. r. – osciloscopul este un aparat de măsură pentru observarea vizuală a curbei care reprezintă variaţia rapidă în timp a unor mărimi fizice). Asta se cheamă spot scanning (ţintirea unor puncte). Iradierea nu mai pleacă din tumoră, iar radiaţiile care trec prin organism, până la tumoră, sunt de doar 30% din radiaţiile totale din tumoră. Efectul poate fi asemănat cu cel al unui şir de oameni care aleargă foarte aproape unul de celălalt, iar dacă primul s-a oprit brusc, toţi ceilalţi se vor opri în el. Şi atunci, maximum de impact este la primul. Şi asta este hadronterapia. Ea se face cu protoni acceleraţi şi cu ioni de carbon acceleraţi.
De fiecare dată când mă duceam la Dubna, am mâncat atâtea conserve câte n-am mâncat în viaţa mea. Nicolae Verga
Pacientul devine radioactiv
Terapia este în stadiul de cercetare sau e dovedită eficienţa ei?
E dovedită, ea există în mai multe centre din Europa. Are însă şi o mică problemă: omul devine radioactiv. Am descoperit asta pentru că am avut un pacient pe care l-am dus la Dubna şi, la poarta laboratorului, la ieşire, au început să bâzâie alarmele dozimetrelor
(n. r. – aparate pentru măsurarea dozelor de radiaţii). Şi aşa am descoperit că omul devine radioactiv imediat după terapie, dar rămâne aşa un timp limitat: între 20 şi 40 de minute. Nu e chiar foarte rău, pentru că în jurul tumorii pot exista celule maligne, care sunt distruse de această radioactivitate. De unde şi eficienţa hadronterapiei.
Cât de eficientă este această terapie?
Prima dată am fost cu un pacient în Germania, pentru hadronterapie. Şi mi-a zis o doctoriţă de acolo: „Doctore, nu ştiu cum e la tine în ţară, dar la noi, în stadiul ăsta nu mai facem nimic“. După terapie, omul a trăit doi ani jumate, şi-a văzut copiii ieşind din liceu şi intrând la facultate. Alt pacient a venit de la o secţie de oncologie din Bucureşti, cu familie, cu tot, nu i se mai dăduse nicio şansă. Şi, după ce i-am făcut noi un tratament aşa, cam de depanare, să-l punem un pic pe picioare, l-am trimis la protonterapie, la Dubna. Şi i-a fost bine, a mai supravieţuit o vreme. Am mai avut un caz, o fată în clasa a XII-a. Îi scoseseră un dinte pe la Alexandria şi nu i se mai închidea rana. Au trimis-o la noi, nici noi nu prea ştiam ce să facem, pentru că formaţiunea tumorală nu se vedea pe nicăieri. Până am dat noi de o doctoriţă mai încăpăţânată şi mai deşteaptă şi ne-a dat diagnosticul. Fata avea trei ani de zile speranţă de viaţă. Nici nu-şi dăduse Bacalaureatul. Şi tot aşa, am dus-o şi a făcut o combinaţie de hadronterapie cu fotonterapie. Apoi a terminat facultatea, s-a măritat şi a trăit vreo opt ani. Iar ultimul pacient, de pe la Piatra-Neamţ, a fost tratat cu hadronterapie şi trăieşte şi-acum. Şi şi-a tras şi-un puşti, care are vreo 6 ani, s-a căsătorit a doua oară... Terapia a terminat-o prin 2008-2009.
Practic, acesta este viitorul în radioterapie?
Nu, ăsta este un viitor imediat, eventual.
Cât de răspândită e hadronterapia în Europa?
În Suedia sunt două centre unde se practică, în Franţa două, în Marea Britanie unul, în Germania trei, în Italia două, în Elveţia unul, se pregăteşte în Austria unul, în Polonia unul, în Cehia unul, în Slovacia unul. Iar ruşii au trei.
În general, terapia este asigurată de sistemul de asigurări sociale de sănătate?
Depinde de la ţară la ţară, dar în general, da. De exemplu, un pacient tratat la noi merge pentru completarea radioterapiei pe o tumoră cerebrală în Germania, la Heidelberg, singurul centru din Europa care tratează cu ioni de carbon.
Pe ce traseu merge?
Deocamdată, există discuţii cu medicii de-acolo, dar, în principiu, ar trebui să se meargă cu formularul acela de tratament în străinătate, E112.
Şi la noi în ţară când preconizaţi că o să existe hadronterapie?
Depinde foarte mult de finanţare. La Măgurele, la ciclotronul nou, s-ar putea începe hadronterapie pentru ochi. Eficienţa ei la cancerul de ochi, cu păstrarea vederii, este între 92 şi 96%. Distruge tumora şi păstrează vederea, mare lucru! Deocamdată, ne-am apucat de planul de fezabilitate, pentru că ideea este să cuplăm un ciclotron, care este sursa de protoni, care accelerează până la 19 megaelectroni volţi şi noi avem nevoie de 60 de megaelectroni volţi. Ne trebuie o postaccelerare, să cuplăm un ciclotron cu un accelerator liniar de protoni. Toate instalaţiile astea sunt mari consumatoare de energie. Ca să poţi să faci chestia aia n-ai voie deloc să greşeşti. De exemplu, numai uşa de la sala de tratament este pe şină de cale ferată, e un zid de fapt, de doi metri lăţime.
Şi cam ce investiţie ar necesita un astfel de centru?
Ca să avem un centru la cheie cu care să putem să tratăm tot corpul avem nevoie de vreo 100 de milioane de euro.
Şi este mult?
La mine se măsoară în minute, în ore de viaţă... Mă rog, medicina este încă mare consumatoare. Şi ca să nu fie aşa de mare consumatoare trebuie să învăţăm, să ne educăm. Visul meu e ca astea (n. r. – cazurile de cancer) să fie accidente pe care noi să le rezolvăm rapid, bine şi vesel.
Dr. Laura Crănişteanu
Este medic rezident în primul an la radioterapie, la medicul Nicolae Verga, face naveta zi de zi de la Braşov. Are o fetiţă de 4 ani.
Dragoş Mirea
Este doctor inginer în bioinginerie atât al Universităţii din Lyon, cât şi al Universităţii Bucureşti. Este specialist în microscopie atomică şi participă la mai multe cercetări, împreună cu colegii şi cu medicul Nicolae Verga.
Dr. Ionuţ Buscă
Rezident în anul I, a făcut cercetare clinică în Canada, unde a ajuns împreună cu soţia lui, care îşi dă doctoratul acolo. Va rămâne în România pentru rezidenţiat, dar plănuieşte să plece înapoi, în Canada, la soţia şi la fiica lui.
Dr. Filip Zarma
Este medic rezident şi lucrează cu dr. Nicolae Verga la un proiect de cercetare care are la bază terapia cu captură de neutroni de bor – Boron Neutron Capture Therapy, un tip de radioterapie a viitorului.
Dr. Marius Poroschianu
Este tot medic rezident şi lucrează, cu dr. Verga, la crearea unui un om virtual, cu funcţii fiziologice, care va folosi drept subiect pentru testarea eficienţei unor tratamente noi.
Se încarcă comentariile...
