Bolile cardiovasculare, un ucigaș tăcut care lovește în plin. Cifrele lipsei de educație

0
0

Societatea Română de Cardiologie (SRC) transmite un mesaj cu ocazia Zilei Internaționale a Inimii, în care subliniază importanța informării corecte a populației pentru prevenția și depistarea precoce a bolilor cardiovasculare.

Bolile cardiovasculare produc aprape jumătate din decesele din România  FOTO pexels.com
Bolile cardiovasculare produc aprape jumătate din decesele din România FOTO pexels.com

Potrivit statisticilor, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate, atât în România, cât și în lume. Un nivel mai scăzut de educație a fost asociat, conform datelor din 57 de țări membre ale Societății Europene de Cardiologie, unui risc cardiovascular mai mare. Potrivit SRC, nivelul de educație al populației este printre principalii factori care scad semnificativ riscul cardiovascular. Acest lucru este valabil nu numai în țările cu venituri mari, ci și în cele cu venituri medii, cum este România, sau mici.

Gestul simplu care te poate ajuta să controlezi hipertensiunea

Un gest simplu cum este măsurarea corectă a tensiunii arteriale se poate constitui în cea mai simplă și eficientă intervenție pentru sănătate, mesaj promovat de campania „Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!” încă din 2019”, a precizat prof. univ. dr. Bogdan Alexandru Popescu, președintele Societății Române de Cardiologie.

Pentru a marca această zi, clădirea Bibliotecii Universitare București a fost iluminată în roșu.

Ne bucurăm că și anul acesta le putem aminti românilor, prin iluminarea în culoarea inimii a clădirii Bibliotecii Centrale Universitare București, un simbol al științei și al valorilor culturale românești, că este important, la orice vârstă, să ne măsurăm tensiunea arterială și să ne informăm din surse validate științific,” mai transmite președintele Societății Române de Cardiologie.

Aproape jumătate din decese, cauzate de boli cardiovasculare

Resursele financiare de care dispune România, o țară cu venituri medii și un sistem de sănătate încă puternic birocratizat și subfinanțat, sunt asociate cu un deficit procedural semnificativ în comparație cu țările cu venituri mari în ceea ce privește intervențiile coronariene, procedurile de ablație, implantarea dispozitivelor și intervențiile de chirurgie cardiacă”, a mai adăugat el.

În pofida uriașelor progrese medicale, bolile cardiovasculare (CVD) rămân cel mai mare ucigaș din lume, reprezentând 46% și respectiv 38% din totalul deceselor la bărbați, respectiv femei, în lume.

Hipertensiunea arterială reprezintă cel mai important contributor la mortalitatea cardiovasculară. În condițiile în care aproape jumătate din adulții din România au hipertensiune arterială, iar 2 din 10 dintre aceștia nu știu că au afecțiunea, nu se tratează și se expun riscurilor unor evenimente severe precum accidentul vascular cerebral, infarctul de miocard, insuficiența cardiacă, insuficiența renală, etc, informarea corectă a populației are o importanță strategică.

Astfel, este tot mai acută nevoia de a aduce informația medicală corectă aproape de populația generală, într-un limbaj accesibil, adaptat canalelor moderne de comunicare, se arată în comunicatul de presă al SRC.

Mituri asociate cu hipertensiunea

Hipertensiunea arterială este înconjurată de mituri care îndepărtează populația de obiceiurile bune prin care valorile tensionale pot fi ținute sub control. Ne confruntăm cu un „ucigaș tăcut”, de cele mai multe ori fără semne sau simptome, iar atitudinea românilor față de această afecțiune face practic imposibilă atingerea țintei propuse de Organizația Mondială a Sănătății – reducerea cu 25% până în 2025a prevalenței hipertensiunii”, a precizat dr. Ana-Maria Vintilă, președintele Grupului de Lucru Hipertensiune Arterială din cadrul Societății Române de Cardiologie.

Potrivit ei, în țara noastră mor în fiecare an 30.000 de români din cauza urmărilor severe ale hipertensiunii arteriale. Condițiile socioeconomice, îmbătrânirea populației, poluarea, urbanizarea și dezinformarea medicală, în special din mediul online, sunt cauze care contribuie la încetinirea reducerii deceselor cauzate de aceste afecțiuni.

Cifrele lipsei de educație

Atitudinea românilor față de hipertensiunea arterială este îngrijorător de relaxată mai ales la adulții tineri, 35-55 de ani, unde remarcăm o creștere a cazurilor de hipertensiune,” mai atrage atenția dr. Ana-Maria Vintilă.

- Mai puțin de 1% dintre români știu că hipertensiunea poate apărea fără să prezinte vreun semn sau simptome;

- 36% dintre subiecții de 35-55 ani cred că tratamentul antihipertensiv poate fi oprit după ce valorile tensionale revin la normal;

- 22% dintre dintre românii de aceeași vârstă ca mai sus consideră că poți trăi cu hipertensiune fără să o tratezi;

- 1 din 7 români între 18-24 de ani, 1 din 5 între 25-34 ani și 1 din 3 între 35-44 de ani au hipertensiune arterială.

Sănătate


Ultimele știri
Cele mai citite