Avertismentul unui pneumolog: „Materialul genetic nu-l putem modifica. Riscurile, da“ | INTERVIU
0Reputatul pneumolog Tudor Toma vorbește, într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, despre două dintre flagelurile care ucid anual milioane de oameni - emfizemul și cancerul pulmonar. Dr. Toma subliniază faptul că factorul genetic este definitoriu în evoluția bolii.
Cancerul pulmonar și emfizemul pulmonar sunt două dintre bolile care fac ravagii începând cu secolul anterior. De atunci, cele două flageluri răpesc anual milioane de vieți în lumea întreagă. Confundate de multe ori de către cei neavizați, emfizemul pulmonar și cancerul pulmonar au și multe simptome asemănătoare. În ambele cazuri, cei mai predispuși să facă aceste boli sunt fumătorii și cei care trăiesc în medii poluate.
„Enfizemul este cu totul o altă patologie decât cancerul pulmonar. În enfizem este o inflamație, este o iritare constantă a țesutului pulmonar, cu distrugerea țesutului pulmonar, iar în cancer este o dezvoltare anormală a unor celule din țesutul pulmonar ca răspuns la o expunere constantă a unor elemente care produc cancer, din cauza expunerii la elementele carcinogene. Și astea sunt cele mai multe în fumul de țigară. Dar, în afară de fumul de țigară, poluarea este foarte importantă, iar poluarea de orice fel, prin particule diesel, prin particule de la procesele industriale, prin alte tipuri de arderi, prin chimicalele care sunt eliberate în aer contribuie la aceleași mecanisme de distrugere și de iritare, degradare a plămânului“, subliniază doctorul Tudor Toma pentru „Weekend Adevărul“.
Clima și poluarea, factori de risc
Și clima poate avea un rol în toate acestea. În Marea Britanie, țara în care profesează doctorul Tudor Toma, există un număr uriaș de pacienți care suferă de boala pulmonară cronică obstructivă (BPOC), în pofida măsurilor luate de autoritățile britanice. „În Anglia sunt aproape două milioane de pacienți cu BPOC, cu enfizem. Aici sunt cauze multiple – clima are un rol, dar poluarea este mai importantă“, punctează dr. Toma.
Pentru a reduce numărul de bolnavi, autoritățile au luat măsuri drastice pentru a preveni poluarea. „În Londra, de exemplu, nu este voie să facă foc la șemineu sau să ardă cărbune, pentru că poluează foarte mult. În trecut, poluarea de la genul acesta de încălzire a contribuit semnificativ la patologia respiratorie. Au un smog, deci fum și cu ceață, care afectează. Adevărul este că poluarea și fumatul au contribuit cel mai mult pentru patologia respiratorie. Iar pentru patologia de tip astmatic, alergică, contează și expunerea din exterior, vegetația, cât și expunerea din interior, precum mucegaiurile. Sunt multe case în Marea Britanie unde din cauza umezelii și a tipurilor de construcție este mucegai, care este o ciupercă. Ea contribuie prin spori la o inflamație a căilor aeriene și la producerea astmului“, explică dr. Toma.
Fumătorii, la control periodic
O bună parte a celor două milioane de pacienți diagnosticați cu BPOC sunt fumători sau au fumat o lungă perioadă de timp. Iar datele sunt îngrijorătoare: circa 3% din populația Insulei suferă de boli pulmonare. Nici România nu stă deloc bine la acest capitol, iar la noi, numărul bolnavilor ar putea fi și mai mare, pentru că simptomele apar relativ târziu, iar mulți oameni nu ajung să își facă analizele. Asta înseamnă că fumătorii, în special, ar trebui să se prezinte periodic la analize, pentru că boala netratată ajunge de multe ori să fie ireversibilă.
„Două milioane sunt pacienții care au BPOC sau bronho-pneumopatie cronică obstructivă, deci boală obstructivă pulmonară cu enfizem cauzată de fumat. Un fumător își distruge plămânul destul de mult până când începe să aibă simptome. Din cauza aceasta e bine, în primul rând, să nu fumeze, căci fumatul este dăunător în mod clar. În același timp, dacă fumează și are simptome, chiar și ușoare, este important să meargă la medic, să facă un test de respirație, o probă funcțională respiratorie care arată dacă este afectat plămânul. Mulți nu știu că au boala respectivă și atunci când o diagnostichează este prea târziu, pentru că modificările sunt ireversibile în BPOC“, spune medicul.
Primul simptom, respirația îngreunată
Doctorul Tudor Toma a vorbit și despre simptomele acestei boli. „Modificarea cea mai importantă este o dificultate de respirație. Dacă înainte puteai să urci scările la etajul 1 fără să simți greutate de respirație sau să gâfâi, la cei cu emfizem, respirația devine din ce în ce mai dificilă la eforturi pe care înainte le făceau fără probleme. În funcție de modificările care apar în plămâni, mai apar și alte probleme. Unele persoane tușesc mai mult, alții tușesc și expectorează, există riscul de infecție. Așa-numitele răceli, care sunt de fapt infecții ale căilor aeriene din cauza problemelor de curățire a căilor aeriene cauzate de fumat“, subliniază dr. Toma.
În final, practic pacientul ajunge să respire foarte greu, să aibă nevoie de oxigen, să aibă infecții din ce în ce mai frecvent și din ce în ce mai greu de tratat și funcția de pompă a plămânului înseamnă că este afectată. În momentul când plămânul nu mai poate să funcționeze, este greu de susținut.
„Există metode de ventilație non-invazivă, metode care au fost folosite acum și pentru pacienții cu probleme acute, cum este în COVID-19, dar aceste tratamente nu sunt decât de susținere, de modificare a simptomelor, nu sunt tratamente care modifică evoluția bolii. Ca de altfel și tratamentul propus de noi, pentru reducerea volumului pulmonar, este un tratament de susținere, nu este un tratament care modifică evoluția bolii.
Unii pacienți ajung, în funcție de indicații, de vârstă, dacă renunță la fumat, dacă restul organelor, cardiac de exemplu, totul este ok, pot să ajungă să fie propuși pentru transplant pulmonar. Transplantul este practic o altă patologie, pentru că înlocuim o boală cu un plămân transplantat, care necesită tratament de susținere, de imunosupresie. Cel mai bun lucru ar fi să nu se ajungă la enfizem și la BPOC“, a mai afirmat medicul pneumolog.
Importanța factorului genetic
Un alt aspect important este acela că în ecuație intervine și factorul genetic, adică materialul genetic al pacientului. Astfel, există cazuri, și nu sunt deloc puține, în care fumători înrăiți nu au de suferit, dar în schimb se pot îmbolnăvi oameni care își iau practic toate măsurile de prevenție.
„La expunerea externă, și acest lucru e valabil pentru orice afecțiune, contează foarte mult și materialul clientului. Altfel spus, contează materialul genetic, modul în care organismul reacționează este determinant pentru apariția sau pentru lipsa apariției unei anumite afecțiuni. Însă ce este clar este că în momentul când persoanele fumează, din 100 de fumători, 25% vor face BPOC dacă continuă să fumeze.
Problema este dacă îți asumi sau nu îți asumi riscul să faci o boală care este ireversibilă, care nu are un tratament să îți modifice evoluția bolii și care în final poate să ducă la deces. Tot în jur de 25-30% au modificări cardiovasculare importante. Infarctul de miocard este mult mai frecvent la fumători decât la nefumători. Și nu este aceeași persoană care face enfizem sau care face infarct. Poți să nu ai risc de enfizem, dar să ai risc de infarct. E adevărat că sunt persoane care fumează și care nu fac nici BPOC, nici cancer, trăiesc până la 90 de ani, dar sunt foarte puține persoanele respective“, adaugă doctorul.
Chiar dacă materialul genetic este determinant, fumatul și poluarea reprezintă totuși riscuri care nu că merită asumate, pentru că este ceva care se poate modifica. „Materialul genetic noi nu putem să îl modificăm, dar riscurile astea externe putem să le modificăm și atunci de ce să îl asumi. E ca și cum ai merge pe motocicletă fără cască. Mulți trăiesc, într-adevăr, dar dacă ai un accident și nu ai cască, nu ai nicio șansă. Este problema de a explica riscul unui om sau unei populații care nu neapărat lucrează cu risc în fiecare zi. Ce înseamnă un risc de 1%? Că există posibilitatea ca unul dintr-o sută să decedeze. Dar asta nu înseamnă că dacă au fost 99 care au supraviețuit, al 100-lea va muri. Poate să fie 198. Pot fi mulți care supraviețuiesc și apoi să fie doi sau trei care decedează“, punctează medicul Tudor Toma.
Percepția individuală a riscului este câteodată subiectivă și nu reflectă realitatea matematică, adaugă el. Este vorba despre cum percepe persoana respectivă riscul și riscul real, iar aici exemplul cel mai simplu este legat de mersul cu avionul.
„Sunt foarte multe persoane care percep ca riscantă călătoria cu avionul, când de fapt ea este foarte sigură. Dar în același timp se angajează în activități care sunt mult mai riscante, cum ar fi mersul cu mașina pe străzile din România. Mersul cu mașina de la Iași la București este perceput ca mai puțin riscant decât mersul cu avionul de la Iași la București. În realitate este invers“, subliniază doctorul.
„Sănătatea ar trebui să devină un element de strategie națională“
Doctorul Tudor Toma a urmat Facultatea de Medicină în România, dar și-a făcut specializarea la faimosul Imperial College din Londra și a rămas în capitala Marii Britanii. „Am venit în Marea Britanie în anul 2000, când am început să lucrez la teza de doctorat. Am fost admis la doctorat la Imperial College aici la Londra. După ce am terminat doctoratul, în 2004, am continuat să lucrez în terapie intensivă la Londra, în serviciul respiratoriu, apoi din 2007, am lucrat în același spital în care lucrez și acum, în Londra. Aici, echivalentul de consultant este medic primar cum ar fi în România în pneumologie. În partea clinică Medicină Respiratorie. Ca interes special, cu atenție pe tehnici pneumoscopie și ecografie, m-am ocupat de pacienții cu astm și BPOC“, susține doctorul Toma.
Medicul român face parte dintr-o echipă de doctori londonezi care au descoperit noi tratamente împotriva bolilor de plămâni, printre care și BPOC, metoda lor fiind folosită inclusiv în Statele Unite ale Americii.
„În timpul doctoratului, am avut norocul să fiu în momentul potrivit la locul potrivit. Eu și colegii cu care am lucrat atunci am fost primii care am publicat despre posibilitatea tratării pacienților cu emfizem. Cred că este o metodă mult mai puțin invazivă decât tratamentul chirurgical care era disponibil la momentul respectiv. Pornind de la publicațiile de atunci, au fost alte studii care s-au făcut în toată lumea și care au confirmat tratamentul propus de noi. Adevărul este că a durat mult timp. Abia în 2018, organizația care autorizează tratamente în Statele Unite a aprobat tratamentul pentru a fi aplicat în mod curent în practica clinică. Acum este aplicat în America și în multe țări din Europa. A fost o activitate colectivă în final“, povestește dr. Toma.
Nevoia de reformă în Sănătate
În ultimii 30 de ani, în România s-a vorbit foarte mult despre reforma din sistemul sanitar. În realitate, s-a dovedit că niciunul dintre guvernele postdecembriste nu a reușit să facă o reformă reală și să îmbunătățească situația spitalelor și a sistemului de sănătate.
„În România ar trebui ca sistemul medical să crească pe nivelul de importanță care îi este acordată de către politic. Sănătatea ar trebui să devină un element de strategie națională. Aici sunt foarte subiectiv, dar adevărul este că dacă ne uităm, în România au murit 60.000 de persoane din cauza problemelor din Sănătate, în pandemie. Nu am avut nici război care să îi omoare, este doar o problemă de servicii medicale. Să spunem că din 60.000, nu ar fi fost posibil ca toți să fie salvați nici dacă am fi avut un sistem de sănătate ideal, dar este foarte clar că sistemul de sănătate este strategic cel mai important pentru noi ca populație“, a afirmat acesta.
Plecat de mulți ani în Marea Britanie, doctorul remarcă, nu fără amărăciune, că în România, politicul are prioritate și în Sănătate. Chiar dacă o pandemie cumplită a zdruncinat din plin sistemul și a provocat zeci de mii de decese, lucrurile se mișcă în continuare greu.
„Dacă aș fi politician, aș spune: cel mai important lucru pe care aș vrea să îl fac pentru țara mea este să am un sistem de sănătate super-performant, pentru că în felul acesta îmi salvez și familia, îi salvez și pe cei din jurul meu. Ca tip de sistem, aici discuția este un pic mai complexă, pentru că sănătatea, în momentul de față, este foarte scumpă și trebuie avut în vedere un sistem care în același timp aduce lucrurile noi din cercetare în practica clinică curentă, dar în același timp favorizează acordarea de tratamente la cât mai multe persoane“, susține dr. Toma.
Tratament performant, accesibil tuturor – o utopie?
Chiar dacă există diverse modalități în care se poate regândi sistemul de sănătate, esențial este să se țină cont de faptul că România trebuie să aibă acces și la cele mai bune tratamente.
„Contează la fel de mult să ai cele mai bune tratamente, dar și să fie cât mai multe persoane care să poată beneficia de tratamentele respective. Pentru că degeaba am un tratament, cum este tratamentul nostru pentru emfizem, care este scump. Degeaba tratez eu doi-trei pacienți cu un tratament scump când cu aceiași bani aș putea să tratez poate un pic mai puțin bine sau mai puțin eficient, dar mult mai mulți pacienți. Un sistem care să încurajeze atât accesul la tratament, cât și accesul la tratamente de înaltă performanță ar fi cel mai bun“, crede doctorul Toma.
România se poate inspira în reformă din sisteme importante medicale precum SUA, Marea Britanie, Franța și Germania. Fiecare vine cu avantaje, dar niciunul nu este perfect. „Sistemul din Anglia este un sistem care acordă acces la cât mai multe persoane. Dar sunt persoane care nu beneficiază de cele mai scumpe tratamente pentru că aici ideea este să trateze cât mai mulți oameni. Sistemul din America, de exemplu, încurajează tratamentele scumpe, pentru că aduc bani instituțiilor care le oferă. Dar, în același timp, sunt multe persoane care nu au bani să primească tratament. Decizia pentru ce sistem alegem o las politicienilor care au putere de decizie“, adaugă el.
Sistemul francez, ideal pentru România
Dintre toate sistemele, cel care s-ar preta probabil cel mai bine pentru România ar fi cel francez, crede doctorul.
„Cel britanic este un sistem foarte social. De exemplu, sistemul francez este probabil mai potrivit. În sistemul britanic, fiind subvenționat, fiind din partea statului date toate tratamentele, plătite de stat, atunci, din păcate, încurajează un pic abuzul și risipa. În loc ca un pacient să își cumpere paracetamol din farmacii care costă 2,5 lire, preferă să vină la medicul de familie pentru rețeta gratuită de paracetamol și ia din timpul medicului de familie, aglomerează lista acestuia doar pentru o rețetă de paracetamol. Exagerez un pic, dar aici sunt problemele.
În Franța, ca să te duci la medicul de familie trebuie să dai 20 de euro, și atunci te mai gândești dacă te duci pentru paracetamol sau pentru o problemă. Dar francezii au grijă și de omul sărac – primește banii înapoi de la stat, însă după ce deja i-a dat medicului. Asta responsabilizează într-un fel și pacientul, iar în același timp încurajează și dezvoltarea sistemelor medicale“, mai spune doctorul Toma.
Dr. Tudor Toma spune că nu i s-a propus până acum să intre în politică sau să ajute cu sfaturi, indiferent ce partide au condus Sănătatea în ultimii ani. În schimb, crede că medicii din România și întreg personalul sanitar nu ar mai trebui să accepte jocurile politicienilor și ar trebui să vorbească public despre starea actuală a Sănătății.
„Adevărul e că politica în România este mult prea mizerabilă ca să fie tentantă din punct de vedere al sistemului politic. Din păcate, nu m-aș regăsi în niciun partid. Noi ar trebui să facem măcar lobby, să responsabilizăm politicienii. Asta încerc să fac. Persoanele din sistemul medical ar trebui să fie un pic mai vocale pe problemele care sunt și poate că într-un fel sau altul ar ajuta să influențeze deciziile politice care sunt acum în România“, a conchis medicul pneumolog Tudor Toma.
Se încarcă comentariile...
