«Am senzaţia că mă înec în timpul somnului»

Scrie-ne pe adresa redacţiei sau trimite-ne un e-mail şi, în scurt timp, vei primi răspuns de la unul dintre specialiştii noştri

Ai nevoie de un sfat la una dintre problemele ­tale medicale? Scrie-ne pe adresa redacţiei sau trimite-ne un e-mail şi, în scurt timp, vei primi răspuns de la unul dintre specialiştii noştri.

În timpul nopţii mă trezesc brusc din somn, deoarece am senzaţia că mă voi îneca. Această problemă a apărut în urmă cu doi ani, iar medicul neurolog mi-a prescris Bilobil şi alte trei medicamente. După trei luni, senzaţia a dispărut, însă după un an, am început iar să dorm prost şi să am senzaţia că mă înec.

Nu m-am mai dus la medic, însă am luat Sedatif PC şi Bilobil. Probleme majore de sănătate nu am, exceptând reumatismul, însă sunt foarte stresată. În plus, de puţin timp simt ceva ca nişte sfârâieli în cap. Credeţi că stresul stă la baza acestor probleme? Viorica Tofan, Alba Iulia

Prof. dr. Ovidiu Băjenaru
medic primar neurolog
Spitalul Universitar
de Urgenţă Bucureşti

Este foarte posibil să fie vorba despre o tulburare anxioasă legată de stres. Însă confirmarea diagnosticului se face doar în urma unui consult neurologic. Medicamentul Sedatif PC menţionat ar putea fi de folos dacă este doar o tulburare funcţională legată de stres.

Dacă nu apar rezultatele scontate, cu atât mai mult trebuie un consult atent pentru un diagnostic al cauzei care provoacă aceste tulburări. La ­Bilobil se poate renunţa, deoarece, indiferent de cauză, acest medicament nu are nici cea mai mică legătură nici cu patologia de somn, nici cu posibilele tulburări anxioase.

«Sufăr de adenom de prostată»

Am fost diagnosticat cu adenom de prostată, iar în luna martie a.c. am fost internat în spital, unde am urmat un tratament injectabil şi am făcut dializă. După externare, am ţinut regim alimentar şi am luat medicamente precum Xatral, Simvastatin, Urinal (periodic) şi ceaiuri pentru prostată. Însă simptomele persistă.

Terapia îmi este prescrisă lunar de medicul de familie şi fac periodic testul PSA şi analize de urină, ale căror rezultate au fost bune în ultima vreme. Aş vrea să ştiu ce alte medicamente şi ce analize ar trebui să mai fac.  Drăgoi Codău, Suceava

Prof. dr. Petrişor Geavlete
medic primar urologie
Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan", Bucureşti

În cazul dvs., ar fi fost nevoie să ne furnizaţi mai multe informaţii pentru a putea stabili cea mai bună conduită terapeutică. Faptul că nivelul PSA se încadrează în limite normale înlătură suspiciunea de cancer prostatic. Persistenţa simptomatologiei poate semnifica o eficienţă redusă a tratamentului.

În funcţie de dimensiunile adenomului şi de reziduul vezical postmicţional poate fi necesară schimbarea tratamentului medicamentos sau chiar intervenţia chirurgicală. Sfatul meu este să vă adresaţi unui serviciu de specialitate pentru o evaluare completă a afecţiunii prostatice, astfel încât să se poată stabili un tratament optim.

« Ce pot face pentru a scăpa de cistită?»

Mă confrunt cu neplăcutele cistite şi ­anexite de zece ani. Însă, de câteva ­luni, simptomele s-au agravat, iar medicul îmi prescrie Augmentin. Am făcut un episod de cistită pe 15 august şi am tratat-o, dar la câteva zile usturimile au revenit şi medicul mi-a prescris Gynofort (după ­nici 15 minute de la utilizare usturimile au dispărut).

Recent am fost diagnosticată din nou cu cistită, iar medicul mi-a prescris Augmentin. De ce, pe lângă simptomele obişnuite ale bolii, de la o vreme am şi episoade de transpiraţie rece şi mă doare capul?
Crina Darie, Constanţa

Dr. Alexandra Crişan
medic primar
obstetrică-ginecologie
Spitalul Clinic Filantropia

Părerea mea este că nu aţi făcut suficiente investigaţii pentru a descoperi ce microb este incriminat de simptomatologia dvs. urinară şi genitală. Vă sfătuiesc ca, după o pauză de trei săptămâni de la ultimul tratament cu antibiotice, să repetaţi urocultura şi antibiograma, iar apoi să urmaţi tratamentul pe o perioadă de minimum zece ­zile, chiar ­dacă simptomatologia dispare mai repede.

De asemenea, ar fi bine să faceţi investigaţii amănunţite şi în sfera genitală, pentru a depista factorii ­care întreţin întreaga simptomatologie. Ar fi bine să faceţi un examen citobacteriologic al secreţiei, culturi din col, teste pentru depistarea chlamydiei (ea poate cauza manifestări urinare), mycoplasmei şi ureaplasmei. În funcţie de rezultat, este posibil ca medicul să recomande ca şi partenerul dvs. să urmeze acelaşi tratament.

«Cum să trăiesc cu piciorul amputat?»

În luna aprilie a.c., piciorul drept mi-a fost amputat de la genunchi în jos, din cauza complicaţiilor diabetului. Din acel moment, viaţa mea s-a schimbat complet. Simt că nu mai vreau să trăiesc, că nu mai sunt de folos familiei mele. Am doar 57 de ani şi sunt ­invalid. Vreau să-mi spuneţi cum să mă împac cu ideea. În plus, încă am dureri la locul tăieturii, deşi iau multe pastile.Ionel Drăgan, Bucureşti

Lena Rusti
psiholog
psihoterapeut

Ceea ce vi s-a întâmplat este cu siguranţă un lucru foarte greu de dus şi care necesită timp pentru a fi înţeles şi acceptat. Nimeni nu vă poate spune că este uşor sau că va fi uşor. ­Însă, în acest moment, pentru dvs. este foarte important să faceţi o alegere.

Puteţi alege să fiţi un bărbat de 57 de ani cu sufletul amputat, care refuză să ia ceea ce viaţa îi oferă în continuare, sau un bărbat de 57 de ani cu un picior amputat, care foloseşte problema ca pe o şansă de a înţelege că viaţa merită trăită şi că merită să luaţi cât mai mult din ceea ce se poate. În ceea ce priveşte durerea fizică, ea apare la multe persoane care trec prin experienţa dvs. Se numeşte „durerea membrului fantomă". Să sperăm că va dispărea în timp şi că o să vă dea voie să vă odihniţi în linişte.

«Boala Lyme se poate vindeca?»

În urmă cu mai bine de doi ani, m‑a muşcat o căpuşă, iar de atunci viaţa mea a devenit un coşmar. Iniţial am avut simptome specifice gripei, pe care le-am tratat şi am crezut că asta a fost tot. ­După nici două săptămâni, am început să mă simt din nou foarte rău.

Mă dureau oasele, nu aveam poftă de mâncare, mă simţeam mereu slăbită, obosită şi ­fără chef de viaţă. Cu toate acestea, medicii îmi spuneau că sunt sănătoasă tun. După ce vreo ­zece medici mi-au spus că sunt ipohondră,  un medic şi-a dat seama că sufăr de boala ­Lyme. Aş vrea să ştiu ce înseamnă această boală. Maria, Ialomiţa

Dr. Rodica Şerban
medic primar epidemiolog
medic specialist boli infecţioase

Boala Lyme este o boală infecţioasă produsă de o bacterie (Borrelia Burgdorferi), care se transmite la om prin înţepătura căpuşelor. Infecţia poate avea foarte multe forme de manifestare, în funcţie de reacţia fiecărui individ faţă de agentul patogen. Afecţiu­nea trece prin trei stadii, într-o primă fază apărând senzaţia de mâncărime la locul muşcăturii şi ajungându‑se până în stadiul de infecţie persistentă cronică, ce poate avea manifestări articulare, cardiace, oftalmologice sau neurologice.

Boala Lyme se tratează cu antibiotice, iar cu cât tratamentul se începe mai repede după muşcătură, cu atât şansele de vindecare sunt mai mari. În vederea stabilirii unui diag­nostic corect şi a unei conduite terapeutice adecvate, vă sfătuiesc să vă adresaţi Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş" din Bucureşti.