Alergiile alimentare, rețetă de evitat complicațiile. Medic: „Orice aliment poate provoca o reacţie alergică“

Alergiile alimentare sunt reacții ale sistemului imunitar care apar la scurt timp după ce o persoană a mâncat un anumit aliment. Pe lista alimentelor cu potenţial alergenic crescut găsim, printre altele, laptele şi produsele derivate, ouăle şi produsele pe bază de ouă, peştele, precum și fructele de mare.

Simona Băjenaru este medic primar alergologie și imunologie clinică

Chiar și o cantitate foarte mică din acel aliment care cauzează alergia poate declanșa semne și simptome cum ar fi: problemele digestive, urticarie sau umflarea căilor respiratorii. Reacțiile alergice la alimente pot avea consecințe serioase și trebuie luate în serios pentru a evita complicații grave, avertizează medicii. 

Cauză și efect

Alergia este o reacţie disproporţionată şi exagerată a sistemului imunitar la contactul cu anumite alimente, iar manifestările sale pot fi gastrointestinale, cutanate, respiratorii sau sistemice.

Conform dr. Simona Băjenaru, medic primar alergologie și imunologie clinică în cadrul Spitalul Județean de Urgență Buzău, manifestările clinice ale alergiei alimentare pot fi diverse. Acestea pot include sindromul alergic oral și proctocolita sau enterocolita ca reacții gastrointestinale, urticarie, angioedem și dermatita de contact ca reacții cutanate, precum și manifestări respiratorii și anafilaxie ca reacții sistemice. De asemenea, alergenii alimentari pot contribui la agravarea dermatitei atopice și a astmului bronșic.

Deși reacțiile alergice pot fi declanșate de ingestia alimentelor, acestea pot apărea și în urma inhalării sau contactului direct cu alergenul alimentar. Prin urmare, este important ca persoanele cu alergii cunoscute să fie conștiente de posibilele surse de expunere și să ia măsuri de precauție adecvate. 

Anafilaxia, risc letal

Neglijarea sau ignorarea alergiilor alimentare poate avea consecințe serioase asupra sănătății. Reacțiile alergice severe, cum ar fi anafilaxia, pot pune viața în pericol și necesită intervenție medicală de urgență. De asemenea, exacerbările dermatitei atopice și ale astmului bronșic pot afecta în mod semnificativ calitatea vieții și bunăstarea pacienților.

Diagnosticarea și evaluarea corectă a alergiilor alimentare pot fi realizate prin intermediul testelor specifice, precum testele cutanate sau analiza nivelului de anticorpi IgE. Pe baza rezultatelor obținute, medicii pot dezvolta un plan de gestionare personalizat, care poate implica evitarea alimentelor alergenice și administrarea de medicamente în cazul reacțiilor alergice acute.

Atunci când vine vorba de alergii alimentare, este important să fim conștienți de alimentele care pot provoca reacții alergice. „Teoretic, orice aliment poate provoca o reacţie alergică”, spune Simona Băjenaru, medic primar alergologie și imunologie clinică în cadrul Spitalul Județean de Urgență Buzău. 

Alimentele cu potențial alergenic crescut

Sunt însă câteva categorii de alimente cu potențial alergenic crescut, care merită o atenție specială.

Laptele și produsele pe bază de lapte: Alergiile la lapte și produsele lactate sunt comune, în special în rândul copiilor. Reacțiile pot varia de la simptome ușoare, cum ar fi erupții cutanate sau disconfort gastrointestinal, până la reacții severe, cum ar fi dificultăți respiratorii sau anafilaxie.

Ouăle și produsele pe bază de ouă: Ouăle sunt un alt alergen alimentar comun, cu potențial de a provoca reacții alergice. Manifestările pot include erupții cutanate, mâncărimi, umflături sau chiar dificultăți respiratorii.

Peștele și produsele pe bază de pește: Alergiile la pește sunt adesea persistente pe termen lung și pot provoca reacții alergice moderate sau severe. Simptomele pot include mâncărimi, umflături, dificultăți respiratorii și chiar șoc anafilactic.

Peștele afumat, gustos, dar cu riscurile sale SURSA Shutterstock

Fructele de mare: Fructele de mare, cum ar fi creveții, crabii și scoicile, sunt cunoscute pentru potențialul lor alergenic. Reacțiile pot varia de la simptome ușoare, cum ar fi mâncărimi sau urticarie, până la reacții severe, inclusiv anafilaxie.

Arahide și alte fructe cu coajă: Arahidele și alte fructe cu coajă, cum ar fi nucile, migdalele sau caju, pot provoca reacții alergice importante. Anafilaxia este o preocupare majoră în cazul alergiilor la arahide.

Cereale care conțin gluten: Grâul, secara, orzul și ovăzul sunt cereale care conțin gluten și pot provoca alergii la persoanele sensibile la gluten. Acest lucru poate duce la simptome gastrointestinale, cum ar fi dureri abdominale, diaree sau greață.

Soia și produsele pe bază de soia: Soia este un alt alergen alimentar comun, cu potențial de a provoca reacții alergice.

Din ce în ce mai multe persoane se confruntă cu reacții adverse la alimente, fie sub forma alergiilor alimentare, fie a intoleranțelor alimentare. Diagnosticarea corectă a acestor afecțiuni este esențială pentru a identifica alimentele problematice și a gestiona simptomele în mod adecvat.

Anamneza joacă un rol crucial

Evaluarea atentă a simptomelor și a relației acestora cu ingestia anumitor alimente poate oferi indicii importante în stabilirea unui diagnostic preliminar. Pentru alergiile imediate IgE-mediate, teste precum testele cutanate prick și dozarea de IgE specifică pot oferi informații relevante și pot contribui la confirmarea diagnosticului de alergie alimentară.

În cazul alergiilor non-IgE-mediate, care implică manifestări tardive ale reacțiilor, dr. Băjenaru subliniază că diagnosticul de certitudine poate fi susținut doar prin intermediul testului de provocare orală. Această procedură constă în administrarea controlată a alimentului suspect și monitorizarea reacțiilor pacientului sub supraveghere medicală.

Pe de altă parte, intoleranța alimentară se deosebește de alergie prin natura sa

„Spre deosebire de alergia alimentară, care este declanşată direct de sistemul imunitar, intoleranţa alimentară reprezintă o reacţie a sistemului digestiv provocată de dificultăţi în digerarea unui aliment, cel mai frecvent datorată unui deficit de enzime sau din cauza unor substanţe chimice din aliment, care sunt greu de procesat. De exemplu, intoleranţa la lactoză apare când intestinul nu produce enzimele necesare digestiei zaharurilor din produsele lactate”, declară dr. Simona Băjenaru.

Simptomele intoleranțelor alimentare pot varia de la dureri de stomac, balonare, flatulență, crampe și dureri de cap la erupții cutanate, oboseală sau stări generale de rău. Aceste simptome, deși mai puțin grave decât cele ale alergiilor alimentare, pot afecta calitatea vieții persoanelor afectate.