Afecțiunea care îi îngrijorează pe specialiști. Rată mică de supraviețuire, incidență în creștere. Mahler: „Viitorul nu sună bine”

Este cea mai frecventă cauză de deces prin cancer la bărbați, iar rata de supraviețuire la 5 ani, chiar și în țările dezvoltate, este de cel mult 20%. Specialiștii reclamă necesitatea unor măsuri „rapide și ferme”.

Este nevoie de un program de screening pentru cancerul de plămân FOTo: arhiva

„La fiecare două minute, în lume un om află un diagnostic greu: are cancer pulmonar”, atrage atenția medicul pneumolog Beatrice Mahler, cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă Împotriva Cancerului Pulmonar, care este marcată la 1 august. Cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces prin cancer la bărbați, în România, datele pentru 2021 indicând o rată standardizată în funcție de vârstă de 75 de decese la 100. 000 de locuitori, valoare cu 8 % mai mare decât media UE.

„Statistic, la nivel mondial sunt 643 de persoane care află acestă veste tristă în fiecare zi. Din perspectiva cancerului pulmonar viitorul nu sună bine, fără intervenții clare și precise. Astfel, se preconizează că până în 2040 incidența va crește la 67%, iar azi, și în țările dezvoltate supraviețuirea pacienților la 5 ani nu depășește 20%”, semnalează conf. dr. Beatrice Mahler.

Situația „ne obligă pe toți, profesioniști în sănătate si responsabili guvernamentali, pentru măsuri rapide și ferme”, adaugă dr. Mahler.

Screening-ul cancerului pulmonar este una dintre soluții, indică medicul.

Care sunt criteriile de screening

Multe state folosesc drept criterii pentru screening-ul cancerului pulmonar următoarele „coordonate”: fumător peste 55 de ani, care a fumat mai mult de 1 pachet pe zi, timp de 20 de ani, chiar dacă a renunțat de mai puțin de 15 ani. Investigația recomandată în acest caz este un CT torace cu doză mică de radiații.

Nu doar fumătorii înrăiți ar trebui monitorizați, medicul Beatrice Mahler indicând alte două categorii care trebuie avute în vedere:

- persoanele expuse la nivel crescut de poluanți în aerul pe care-l respiră;

- membrii familiei unde există o incidență crescută a cancerului pulmonar.

Fumatul este principalul factor de risc, dar și cel pe care îl putem controla cel mai bine. Mai sunt în schimb și alți factori de risc pentru cancerul pulmonar, precum expunerea la radon (iar în România nu există o hartă fidelă); expunerea la azbest (încă menținut în gospodării pentru acoperirea caselor sau a anexelor); poluarea din orașele mari; afecțiunile cronice etc.

De la suspiciune la tratament trec două luni, iar acest timp trebuie scurtat

Pneumologul atrage atenția asupra necesității, în sistemul medical românesc, de a se eficientiza intervenția în cazurile suspecte de cancer pulmonar. Concret, este nevoie de reducerea timpilor între suspiciune, diagnostic și tratament.

„Mai trebuie să eficientizăm și să dezvoltăm sistemic, și nu de la ,,medic la medic’’, colaborarea dintre pneumolog, radiolog, oncolog, chirurg toracic, medic de familie sau medici din alte specialități dacă pacientul are mai multe comorbidități, pentru a ușura ,,drumul’’ pacientului în sistemul medical românesc”, mai subliniază dr. Mahler.

Vestea bună este că specialiștii din mai multe instituții - Institutul „Marius Nasta”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Institutul național de Sănătate Publică - sunt foarte aproape de lansarea unui program național de screening pentru cancerul pulmonar, ceea ce pe de o parte va însemna investigarea persoanelor la risc, iar pe de alta stabilirea unor proceduri clare care vor duce la îmbunătățirea timpilor de intervenție, a dezvăluit dr. Beatrice Mahler, pentru „Adevărul”.

Dr. Mahler a precizat că timpul între efectuarea investigației CT și confirmarea diagnosticului și instituirea tratamentului, care astăzi ajunge la aproximativ două luni, s-ar putea scurta la jumătate. Concret, astăzi, în urma unui control pe care un pacient îl efectuează în cabinetul pneumologului, specialistul care suspectează un cancer pulmonar poate prescrie efectuarea unei investigații CT. Dacă pe biletul de trimitere se bifează mențiunea „suspiciune oncologică (SO)”, traseul pacientului poate fi mai rapid, acesta nemaifiind nevoit să aștepte epuizarea bine-cunoscutelor liste de așteptare pentru investigațiile imagistice decontate în baza calității de asigurat. De la efectuarea investigației CT torace și până la interpretarea rezultatului intervin alți timp de așteptare, care pot ajunge până la două săptămâni (și acest timp trebuie scurtat). După interpretarea CT-ului drumul continuă cu o altă serie lungă de etape (confirmarea nodulului, etapa de laborator, etapa imunohistochimiei etc.), or toate acestea pot fi scurtate ca durată printr-o strânsă colaborare a echipei multidisciplinare de care este nevoie pentru tratarea pacientului diagnosticat cu cancer pulmonar, a precizat dr. Mahler.

Semnele care trebuie să te trimită la medic

Sunt câteva simptome care pot anunța cancerul pulmonar, deși cel mai probabil atunci când acestea apar situația este deja destul de complicată. Ar trebui de îndată să te prezinți la medic dacă:

- tușești de mai mult de o lună, sau în ultima lună caracterul tusei s-a modificat;

- ai o scădere ponderală importantă, involuntară, și nu ai poftă de mâncare;

- obosești la efort minim;

- ai dureri toracice mai multe zile la rând;

- ai hemoptizie (scuipi sânge când tușești).

De la diagnostic precoce la paliație - lista lungă a nevoilor în tratarea cancerului pulmonar

Pentru cazurile în care posibilitățile de intervenție ajung limitate este nevoie de paliație, de asemenea un domeniu aflat în suferință în România. „În foarte multe cazuri lipsește sau este insuficientă, ceea ce duce la adâncirea suferinței persoanei cu cancer pulmonar în stadii avansate și la o greutate și mai mare pentru aparținători”, punctează pneumologul.

Nici serviciile medicale de îngrijire la domiciliu, și acesta un domeniu subfinanțat, nu le sunt de foarte mare ajutor pacienților care suferă de cancer pulmonar pentru că nu le pot accesa. Ar fi de asemenea nevoie de: acces rapid la nivel regional la servicii de screening pentru diagnostic precoce; dezvoltarea centrelor specializate multidisciplinare la nivel regional; acces rapid la tratament; realizarea unui traseu optim standardizat în sistem pentru persoana cu suspiciune de cancer pulmonar, a atras atenția medicul pneumolog Beatrice Mahler.