Adevărul Live: Care dureri articulare sunt reumatism

Foto Arhivă

În România sunt peste 600.000 de persoane care suferă de boli reumatice, dintre care cele mai frecvente sunt poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, artroza, fibromialgia, lupusul şi guta. Medicii militează pentru un diagnostic precoce al acestor afecţiuni, pentru că doar aşa tratamentul le poate ţine eficient sub control. Aflăm cum le depistăm din timp de la reumatologul Claudiu Popescu.

Cât de frecvente sunt aceste boli reumatice?

Cifra de 600.000 este o aproximare, din păcate. În România, încă nu avem studii de prevalenţă. Noi aplicăm cifre pe care alţii le-au aplicat în alte ţări europene. În afară s-a găsit această cifre – cam 1-2% din populaţie suferă de reumatism.

Ce înseamnă de fapt reumatism?

Aici trebuie să facem o distincţie în termeni accesibili. E vorba de două procese care se întâmplă în corpul unui pacient: e un proces degenerativ care apare odată cu vârsta şi acesta e reumatismul de vârstă şi care afectează pacienţii de peste 50 de ani – termenul medical este de artroză primară, care nu are altă cauză în spate decât trecerea prin timp. Am putea spune că este preţul trecerii prin timp a unei structuri articulare. Unul dintre elementele principale ale procesului patologic din interiorul articulaţiei e distrugerea cartilajului articular.

Un altul este – când articulaţia vede că acest cartilaj se distruge încearcă să repare ceva, însă acest proces de reparare este foarte dezordonat şi practic produce nişte os unde n-ar trebui. Şi vedem la pacienţi mai în vârstă cum au încheieturile de la mâini deformate. Sunt mai mari decât ar trebui şi sunt osoase. Este afecţiunea care răspunde la factorul de mediu foarte mult.

Unul din miturile cele mai vehiculate este că bolile reumatice sunt meteodependente

Majoritatea pacienţilor cu artroză au această meteosensibilitate. Totul se leagă de presiunea atmosferică, nu înţelegem exact cum se întâmplă lucrul acesta. Lucru care nu e neapărat valabil la restul afecţiunilor reumatice.

Al doilea proces care se întâmplă în corp şi care duce la un reumatism inflamator face parte din categoria bolilor autoimune. În momentul în care, din diverse motive, celulele imunitare ale corpului atacă structurile articulaţiilor, acestea pot avea meteosensibilitate când au o durată lungă de timp. Un pacient care dezvoltă una dintre aceste boli autoimune – artrita reumatoidă – după ani de zile în care dezvoltă artroză, de data asta secundară (apare când o altă boală inflamatoare distruge încheietura).

Practic, a doua categorie de boli reumatice este cea a bolilor inflamatoare, autoimune. Şi asta afectează şi tinerii.

Care ar fi portretul robot  al pacientului cu boli reumatismale autoimune?

Poliartrita reumatoidă şi spondilita anchilozantă, denumită în stadiile ei incipiente spondiartrită. Pentru aceasta din urmă portretul este al unui bărbat tânăr, 20-30 de ani, care dezvoltă o problemă de spate cu anumite caracteristici.

E important să înţelegem că există două tipuri de durere: durerea inflamatoare şi durerea mecanică.

Durerea inflamatoare la pacienţii cu spondilită este o durere care apare în repaus, noaptea şi este atât de puternică încât trezeşte pacientul din somn. Se ameliorează cu efortul fizic. Când pacientul simte această durere, simte nevoia să se mişte. Când se mişcă, durerea se ameliorează semnificativ. El se trezeşte în fiecare dimineaţă cu o anumită redoare, înţepeneală care durează mai mult de o jumătate de oră.

Durerea de tip mecanic  e cumva la antipod. Este o durere care apare la efort şi care noaptea îl lasă în pace pe pacient.

Medicii de familie sunt o poartă către serviciile medicale. Ca să faci diferenţa între o durere de tip inflamator şi una mecanică îţi ia circa 40 de secunde. Din păcate, pacienţii cu dureri de tip inflamator ajung mai degrabă la ortopezi, neurologi sau la medici de recuperare. Ei trebuie să ajungă la reumatologi.

Am avut pacienţi care au ajuns la consult sau la spital în ultimul stadiu. Stadiul IV. Durerea e aceeaşi în toate cele IV stadii, însă modificările radiografice diferă. Practic, o articulaţie care apare la şold – se numeşte sacroiliacă, dispare. Se osifică şi aceste osificări ale ei au aceste IV stadii. Pacientul va remarca faptul că i se limitează foarte mult mobilitatea. Şi pacienţii ajung incapabili să mai ridice capul să vadă cerul. Pentru că în această boală apar nişte punţi între vertebre şi se limitează foarte mult mobilitatea. Apare „poziţia de schior“, de cocoşare.  Tratamentul precoce poate preveni acest lucru.

Un diagnostic precoce la un bărbat tânăr i-ar prezerva calitatea vieţii, ar rămâne membru activ al societăţii.

Cam câţi ani trec până să se ajungă într-un astfel de stadiu?

E greu de răspuns, e vorba de statistică aici. Şi de persoană. Nu există boli, ci oameni. Sunt oameni care nu ajung niciodată să aibă limitări, dar durerea există. Şi sunt oameni care într-un an de zile pierd foarte mult din mobilitate. Dar, statistic vorbind, majoritatea oamenilor, dacă nu se tratează, în 2-3 ani ajung în această situaţie.

Unde au ajuns cel mai frecvent pacienţii cu reumatism?

La ortopezi. Sau la medicii de recuperare. Au efectuat tratamente care nu i-au ajutat. Căldura, răceala aplicată local în bolile inflamatoare au indicaţii limitate, poate chiar nu sunt indicate. Pot să facă mai mult rău.

În momentul în care o boală inflamatoare este activă şi noi vedem dincolo de durerea invocată de pacient, vedem în analize – de exemplu, o viteză a sângelui care e mărită – procedurile de fizioterapie nu sunt indicate. Reducerea durerii e foarte mică şi există posibilitatea să influenţeze procesul patogenic. Să-l accelereze.

În schimb kinetoterapia, exerciţiile medicale sunt salutare. Am văzut pacienţi tineri care au urmat cu conştiinciozitate programe de kinetoterapie 1-2 ani şi nu au mai avut probleme. A scăzut şi necesarul de medicamente.

Un reumatolog nu poarte rezolva tot ce ţine de un pacient. Reumatologia e o ramură care derivă din medicină internă. Bolile inflamatoare nu afectează doar încheieturile şi aici e problema. Că durerea nu-l omoară pe pacient, ci inima, sau rinichiul. Sau plămânul. Sunt boli care afectează şi organele interne. Managementul bolii trebuie să fie interdisciplinar.

Dacă un pacient cu boală inflamatoare dezvoltă o boală de inimă asta e principala cauză de mortalitate în bolile inflamatoare. Pacienţilor cu reumatism autoimun li se scurtează viaţa din cauza acestor elemente de boală cardiovasculară. Inflamaţia distruge vasele de sânge.

De aceea e foarte important pentru ei să aibă un stil de viaţă sănătos, să nu fumeze, nici măcar pasiv, să-şi trateze colesterolul mare dacă îl au, să mânânce fructe şi legume proaspete, pline de antioxidanţi şi în sezon şi în extrasezon. Să elimine factorul de risc cardiovascular, iar reumatologul să-l tratateze pentru durere.

Există pacienţi care la 20-30 de ani se îmbolnăvesc de spondilită, iar la 50 fac infarct. Ceea ce nu e acceptabil. Dacă şi-ar fi schimbat stilul de viaţă mai devreme, ar fi trăit 80.

Să vorbim puţin şi despre poliatrita reumatoidă

Este autoimună şi afectează în special femeile de 30-40 de ani, dar există şi cazuri atipice când boala debutează mai devreme. Şi afectează în special articulaţiile mici de la mâini. În special cele de la mijlocul degetelor şi articulaţiile de la pumn. Există şi o entitate numită artrita idiopatică juvenilă. Este o formă de poliartrită care apare la tineri.

Printre primele simptome pe care le simt pacientele este redoarea matinală. Structura corpului care suferă în poliartrita reumatoidă este sinoviala. Ce este aceasta? Este, practic, căptuşeala încheieturii. Încheietura e o cavitate în care se întâlnesc două oase. Această cavitate are un înveliş. Căptuşeala acestui înveliş se numeşte sinovială. Şi ea se îngroaşă în poliartrită, capătă foarte multe vase de sânge şi devine agresivă. Începe să muşte din os. Se numesc eroziuni. În momentul în care apar aceste eroziuni, mobilitatea încheieturii scade foarte mult. Iar simptomele cresc în intensitate. Apare durere, dar şi limitarea funcţionalităţii. Pacienţii sunt incapabili să-şi deschidă o sticlă de lapte.

Pacientele ar trebui să vadă un reumatolog şi să facă analize de sânge secifice – factorul reumatoid. Care ne spune că e posibil să avem boala. Am văzut la cabinet pacienţi care aveau factor reumatoid pozitiv din diverse alte cauze. De exemplu, fumatul.

Investigaţiile în poliartrita reumatoidă trebuie continuate cu analize de autoimunitate. Analizele sunt decontate de stat, cu trimitere de la medicul de familie.

Există şi investigaţii problematice din punct de vedere al costului, de exemplu un RMN. Şi unele din acestea sunt decontate de Casă, însă durează foarte mult.

Există şi boli reumatice care debutează în sarcină sau după. Lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita. Dar şi poliartrita. Odată declanşate, ele vor exista pe tot parcursul vieţii.

Bolile reumatice nu se vindecaă. Putem obţine doar o perioadă de remisiune.

Nu recomand foile de varză în bolile inflamatoare, ci un consult medical.

Antiinflamatoarele sunt o parte importantă a tratamentului bolilor reumatice. Ele cresc uneori riscul cardiovascular şi riscul de gastrită şi ulcer. Dar ele sunt foarte importante pentru tratamentul durerii.

Cremele nu trec prin piele. Dacă ar trece, am face o baie şi ne-am infecta. Pielea e făcută să ţină lucrurile afară. Cremele pot ameliora durerea local păcălind nervii. Dar după 1-2 ore durerea reapare. Cremele sunt un tratament adjuvant.

Care sunt investigaţiile indicate în spondilită?

Analize uzuale de sânge – o hemoleucogramă, nişte probe hepatice – transaminaze, o evaluare a funcţiei rinichiului – o creatinină, şi probe care evaluează inflamaţia: viteza de sedimentare a sângelui – VSH - şi proteina C reactivă, de preferat prin metoda cantitativă, rezultatul să fie un număr.  În plus, o radiografie de bazin şi o testare a terenului genetic.

Despre gută

Relaţia dintre gută şi carne e stabilită. Metabolizarea produselor animale produce în corp o substanţă – acid uric. Nu are treabă cu urina. Acidul uric în cantitate mare se depune în închietură. Bărbaţii sunt mai afectaţi, mai ales cei care consump  alcool, fumează şi au alţi factori de risc cardiovasculari – hipertensiune, obezitate, care iau diuretice.

Ei vin la reumatolog pentru că articulaţia degetului mare de la picior devine foarte dureroasă, tegumentul se înroşeşte şi se descuamează. Durerea e foarte mare şi debutează brusc. Tratamentul indicat este antiinflamator. Şi schimbarea stilului de viaţă.

Zahărul rafinat este principalul criminal din lume. Ucide la fel de mult ca fumatul.

Cu tratamentul din momentul actual putem ţine boala în frâu?

Absolut. Există două tipuri de tratament pentru bolile inflamatoare. Unul simptomatic şi altul modificator de boală, remisiv. Poate s-a auzit de metrotrexat, în doze foarte mici.

România oferă aproape toate tratamentele moderne. Medicamente biologice. Care au şi efecte secundare, pacienţii trebuie informaţi.

Nu recomand Ecvagelul la oameni- e un gel antiinflamator folosit pentru cai şi câini. Conţine printre altele şi camfor în concentraţie mare şi provoacă reacţii adverse importante. Este toxic.