3.000 de români mor, anual, de cancer de prostată. Ce este BioJet, tehnica revoluţionară de depistarea cancerului

Raportul Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului – GLOBOCAN – arată că cel mai frecvent tip de cancer înregistrat în România este cel de plămâni, urmat de cel colorectal, de sân, de prostată şi de col uterin.

Specialiştii de la Clinica de Urologie şi Transplant Renal a Institutului Clinic Fundeni din Bucureşti discută în aceste zile despre cauzele apariţiei, metodele noi de diagnosticare şi tratamentele inovative în cancerul de prostată.

În România boala este subdiagnosticată. Avem 36 de cazuri la suta de mii de locuitori, în timp ce în SUA sunt 200 de cazuri, iar media UE este de 106 cazuri la suta de mii de locuitori.

Potrivit estimărilor, în cele 50 de unităţi sanitare cu profil urologic de la noi se află în evidenţe în acest moment circa 10.000 de bolnavi cu canecr de prostată, iar anual, apar 4.000 de cazuri noi.

„Asociaţia Română de Urologie are în desfăşurare un Registru online de evidenţă a pacienţilor cu cancer de prostată (raportare.aru.ro) unde sunt înregistrate cazurile de cancer de prostată şi tratamentul lor – prostatectomie radicală, iradiere, hormonoterapie, iar un astfel de proiect mai există doar în Scandinavia, SUA şi Australia“, a declarat acad. Ioanel Sinescu, directorul centrului de Uronefrologie şi Transplant Renal al Institutului Clinic Fundeni şi rector al UMF „Carol Davila“ din Bucureşti, în deschiderea cursului „Puncţie biopsie prostatică transrectală şi fusion biopsy”.

Cancerul de prostată este cea mai frecventă neoplazie care afectează bărbatul de vârsta a treia. Afecţiunea este întâlnită mai ales la bărbaţii trecuţi de 50 de ani. 3.000 de decese se înregistrează anual din această cauză. Studiile au arătat că, din totalul îmbolnăvirilor de cancer de prostată, 9% din cazuri sunt generate de factori ereditari.

„Dacă o rudă de gradul 1 are PCA (cancer de prostată), riscul de apariţie a neoplaziei este de cel puţin două ori mai mare. Dacă exista două sau mai multe rude de gradul 1 cu această patologie riscul creşte de până la 5-7 ori, iar o mică subpopulaţie de bărbaţi cu PCA (circa 9%) au adevăratul PCA ereditar” a declarat conf.dr. Gabriel Gluck, coordonatorul cursului.

Acesta a mai spus că: „De asemenea, şi factorii exogeni au un impact asupra riscului de progresiei de la cancerul de prostată latent la cancerul de prostată clinic. Factori precum alimentaţia, comportamentul sexual, consumul de alcool, expunerea la raze ultraviolete, inflamaţia cronică şi expunerea profesională au fost recunoscuţi ca fiind importanţi din punct de vedere etiopatogenic. De aceea PCA poate fi un candidat ideal în ceea ce priveşte măsurile exogene de prevenţie a acestei patologii, precum dieta sau medicaţia”.

Diagnosticul de prostată se stabileşte în urma unei examinări rectale, dozarea PSA-ului (o proteină din sânge), ecografia transrectală şi biopsierea histopatologică a zonelor suspecte.

Mai nou, evaluarea prostatei prin ecografie transrectală sunt asociate cu imagini obţinute prin rezonanţă magnetică nucleară (RMN) şi suprapunerea acestora prin intermediul unui soft special. Astfel, zonele suspecte din prostată se definesc mai bine, ele putând fi biopsiate cu o precizie crescută. Un astfel de program, purtând denumirea de BioJet a fost adus şi prezentat în cadrul cursului de către prof.dr. Mihai Rădulescu din Saarbrucken (Germania).