Exclusiv Instabilitate pe flancul de est al NATO. Rușii profită de criza politică din România și de noul guvern din Bulgaria: „Putin are acum un plan clar”

România se îndreaptă cu pași mari spre o criză politică de amploare, în timp ce Bulgaria scapă de instabilitatea pe care o „pasează” Bucureștiului, dar va avea un guvern filo-rus. Experții contactați de „Adevărul” explică ce urmări ar putea să aibă situația din cele două țări la nivelul UE și al NATO, dar și cine poate profita de asta.

Vladimir Putin jubilează privind situația din România și Bulgaria. FOTO: Profimedia

Cele mai negre scenarii ar putea prinde contur în sudul flancului estic al NATO. Dacă victoria lui Peter Magyar în Ungaria a însemnat o veste bună pentru Uniunea Europeană și NATO și una proastă pentru Rusia, succesul lui Rumen Radev și al partidului său în Bulgaria ar putea reprezenta o problemă, la fel cum și criza politică din România va permite slăbirea alianței în această zonă a Europei.

Sudul flancului estic riscă să fie, dacă nu paralizat, cel puțin grav perturbat de evenimentele din România și Bulgaria. Evident, veștile sunt cum nu se poate mai bune pentru Rusia, dar foarte proaste pentru Ucraina, Uniunea Europeană și NATO. Un semnal de alarmă a fost tras de la Bruxelles, unde președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul Bulgariei încă din timpul campaniei electorale. În ce privește instabilitatea de la București, oficialii europeni s-au limitat până acum să urmărească îndeaproape situația, însă există anumite temeri cu privire la vulnerabilizarea României.

Scenariile negre cauzate de ultimele evenimente

Totul în contextul în care există mai multe scenarii, iar unul dintre acestea este ca România să o ia pe urmele Bulgariei, unde au existat nu mai puțin de opt guverne în ultimii cinci ani și urmează al nouălea. În tot acest timp, criza politică a paralizat țara vecinǎ în multe privințe. Pe de altă parte, în Bulgaria există scenariul în care „progresiștii” lui Rumen Radev se vor alia cu Slovacia și Cehia pentru a bloca și mai eficient inițiativele Uniunii Europene și NATO și pentru a perturba și mai mult sprijinul acordat Ucrainei.

Coaliţia anticorupţie „Bulgaria Progresistă” a fostului preşedinte bulgar a câştigat de o manieră categorică alegerile legislative, ceea ce îi permite să dețină o majoritate și să își pună în aplicare programul de guvernare. În acest scenariu, Sofia ar putea deveni un cap de pod al Rusiei în regiune, după ce controversatul premier ungar Viktor Orbán, acuzat că ar face concesii Moscovei, a pierdut ultimele alegeri.

Iar elemente în sprijinul acestui scenariu există. Rumen Radev a afișat o poziție considerată de mulți a fi pro-rusă, pe durata mandatului său de președinte. Astfel, în ultimii ani Radev a ieșit la rampă în permanență cu declarații anti-Ucraina, culminând cu conflictul deschis cu președintele Volodimir Zelenski. Și chiar dacă în principiu Bulgaria a sprijinit Ucraina din 2022 și până în prezent, tensiunile dintre cele două state au atins cote maxime în timpul mandatului său de președinte. Nu în ultimul rând, Radev a transmis mesaje de deschidere spre Moscova și a anunțat că va relua proiecte comune întrerupte în ultimii ani și va apela la importuri masive de energie din Federația Rusă, gaze naturale și petrol. Totul în condițiile în care, spre deosebire de România, Ungaria și Polonia, Sofia nu poate invoca probleme cauzate de tratamentele aplicate minorității bulgare în Ucraina, în condițiile în care bulgarii sunt puțin numeroși în această țară.

Pentru o perspectivă mai largă, „Adevărul” a apelat la doi importanți analiști - profesorul Sergiu Mișcoiu și generalul (r) Virgil Bălăceanu – care explică în ce măsură se poate deteriora situația în regiune și care ar fi principalele scenarii de luat în calcul.

Trambulină pentru partidele radicale din România

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei. În opinia sa, relațiile bilaterale, cel puțin în plan militar, sunt bune. Există însă și un „totuși”. România, Bulgaria și Turcia sunt aliați NATO, dar nu au reușit să dezvolte o politică comună la Marea Neagră, așa cum au făcut balticii și scandinavii, la Marea Nordului și Marea Baltică.

„Ca militari, avem două perspective pe care le urmăm de aproape, ținând seama de ceea ce se va întâmpla în România, NATO, Uniunea Europeană și cu flancul de sud-est. Federația Rusă va căuta, în mod cert, un înlocuitor al lui Viktor Orbán. Nu știu dacă va fi Fico, care este pro-rus, pro-Putin, dacă va fi viitorul premier al Bulgariei, Rumen Radev, sau, de ce nu, viitorul premier al României, fie el în 2028”, spune generalul.

Criza politică din România ar putea să reprezinte un semnal pentru partidele radicale din România și să le faciliteze o tranziție spre putere, consideră generalul Bălăceanu. În același timp, există un risc major la nivelul flancului estic, pe segmentul de sud, acolo unde Bulgaria și România aveau, în viziunea generalului Virgil Bălăceanu, o colaborare rezonabilă.

Influența Rusiei va crește covârșitor în regiune

„Putin va dori ca NATO să fie reconfigurat așa cum era el din punct de vedere geografic înainte de 1997. Iar în condițiile favorabile de regimuri politice prietenoase cu el, de regimuri care pot să ajungă și la o anumită formă de vasalitate, poate profita din plin.  El are, de fapt, un plan destul de clar: o uniune statală Federația Rusă – Ucraina – Belarus - Republica Moldova, iar cealaltă parte a planului ar fi ca NATO să-și retragă prezența din statele care au intrat în alianță după 1997”, spune Bălăceanu.

El vorbește despre vulnerabilizarea regiunii Mării Negre, mai ales că în această zonă există efective reduse de forțe NATO comparativ cu regiunea Mării Baltice.

„Chiar dacă aceste state vor rămâne sau nu în NATO, fără o prezență în teren a forțelor aliate, fără exerciții NATO care să depășească un număr de câteva sute sau, să zicem, 3.000-5.000 de militari, nicidecum exerciții la nivelul a 15.000, 20.000, 25.000, cum sunt necesare pentru postura de apărare și descurajare pe flancul de sud-est riscăm să asistăm la o vulnerabilizare serioasă a zonei. Și vom asista atunci la vulnerabilizarea prin instabilitate politică în România și prin deschiderea mult mai mare a condițiilor favorabile pentru a avea un regim autoritar și anti-european la București. Asta se va întâmpla pe fondul unei instabilități politice și a unei dezamăgiri din ce în ce mai accentuate față de coaliția actuală”, completează generalul.

Astfel, tabloul din zonă ar fi unul mai mult decât dezolant, cu regimuri autoritare în capitalele țărilor din regiune și cu o influență mult sporită a Moscovei, care ar exploata cu dibăcie orice oportunitate de a se infiltra în zonă. „Vom înlocui, cum zic unii, birocrația Bruxelles-ului cu «fermitatea» de conducere a Moscovei. Și știm cu toții ce înseamnă acea fermitate rusească”, mai spune Bălăceanu.

În același timp, flancul de sud-est va fi vulnerabilizat și prin poziția Bulgariei.

„În condițiile acestea, un al doilea război cu Ucraina (pe care îl întrevăd dacă Federația Rusă nu va reuși să-și realizeze scopurile sale de expansiune în acest război) nu va avea o poziționare favorabilă legată de Federația Rusă. În același timp, dacă la Kiev, pe un termen mediu sau lung, vom avea un regim pro-rus, cum își dorește Putin, apropo de Uniunea Statală, atunci România, Bulgaria și Serbia vor fi țările „prietenoase” care nu-și vor crea probleme că trupele rusești ajung la gurile Dunării. Probabil guvernele de atunci, care vor ține de un regim autoritar, vor spune că ar trebui să întărim colaborarea exercițiilor de tip militar și colaborarea în industria națională de apărare cu Federația Rusă, și nicidecum în cadrul NATO. Mai ales în cazul Bulgariei”, susține generalul Virgil Bălăceanu.

Unde semănăm cu bulgarii și unde suntem diferiți

Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și la Universitatea Paris-Est Créteil, a fost decorat de statul francez cu medalia de Ofițer al Laurilor Academici pentru activitatea sa academică. Mișcoiu este printre analiștii politici care atrag atenția asupra riscurilor pe care instabilitatea politică le are asupra securității țării, inclusiv din punct de vedere economic. Pe măsură ce criza se va extinde, costurile finanțării României vor crește, iar investitorii se vor feri să se expună aici. Un prim semnal a fost transmis de experții de la Barclays care au recomandat investitorilor să își vândă titlurile cu expunere pe România și să achiziționeze acțiuni în Ungaria.

Există însă speranța, spune Sergiu Mișcoiu, că România nu o va lua pe calea Bulgariei și nu va ajunge în situația de a schimba guvernele odată la câteva luni.

„Sistemul românesc este, la prima vedere, asemănător cu cel bulgar, dar totuși sunt deosebiri mari în sensul în care în sistemul bulgar, lipsa repetată a unei majorități parlamentare obligă la dizolvarea Parlamentului și pragul electoral este de 4%, ceea ce a dus, cronic, la existența unei fragmentări radicale a spectrului politic, făcând imposibile majoritățile guvernamentale, antrenând însă imediat și alegeri anticipate, ceea ce nu este cazul la noi. Deci, un scenariu bulgar este imposibil de previzionat, pentru că alegerile anticipate nu pot fi organizate, de fapt, decât cu un consens între președinte, majoritatea parlamentară și premierul care își pierde majoritatea. Acest lucru, desigur, va fi foarte complicat, dacă nu e imposibil la noi. Deci nu vom avea această creștere record a numărului de alegeri pe număr de ani, așa cum s-a întâmplat în Bulgaria, unde bulgarii au găsit la asta un leac, și anume acordarea unei majorități foarte largi unei singure formațiuni politice. Noi suntem departe de acest scenariu acum, însă, desigur, este posibil ca la următoarele alegeri una din formațiuni să se apropie de 50%, după cum arată lucrurile acum. Singura care merge în această direcție este AUR, dar mai avem până la alegeri”, spune Mișcoiu.

Cel mai probabil scenariu legat de criza politică din țară

Totuși, admite expertul, riscurile există și nu este total exclus ca România să alunece pe aceeași pantă. Vina aparține deopotrivă partidelor aflate în coaliție, inclusiv premierului Ilie Bolojan.

„Există și surprize posibile, adică o dată se pot organiza și la noi alegeri anticipate, totuși, dacă nu se va găsi o altă soluție. Partea foarte proastă la noi este că acest guvern a fost o dată minat din interior de PSD, care a căutat în permanență să îl submineze pe premierul Bolojan, să se disocieze de măsurile pe care le-a promovat, având o majoritate a miniștrilor în guvernul respectiv, ceea ce a făcut de la bun început un joc dublu. Și, desigur, cazul a fost agravat de atitudinea premierului Bolojan, care are unele calități, în special din perspectivă morală, dar este un negociator care nu reușește să promoveze consensul și acest lucru este acum pe nota sa de plată”, mai spune el.

Un posibil scenariu ar fi, în opinia sa, ca România să aibă un guvern minoritar, cu riscurile pe care le implică. Apoi, criza s-ar rezolva cu negocieri, iar Ilie Bolojan ar urma să fie îndepărtat pentru ca această coaliție să supraviețuiască, iar România să nu o ia pe un tobogan care să o aducă într-o situație extrem de delicată.

„Ce se poate întâmpla ulterior este, desigur, să avem un guvern minoritar care să se mențină până la o eventuală moțiune de cenzură care va fi câștigătoare, dar și în cazul în care PSD votează o moțiune AUR sau inițiază o moțiune care trece cu voturile AUR. Președintele ne-a spus că nu va accepta ca AUR să facă parte dintr-o majoritate guvernamentală. Deci vom avea noi negocieri pentru reformarea actualei coaliții cu sau fără USR, de exemplu, aici va rămâne de discutat, însă nu văd altă soluție decât reformarea actualei coaliții, fără domnul Bolojan. Deci ne vom întoarce la situația actuală, cel mai probabil cu un alt premier din partea Partidului Național Liberal, și vom pierde timp, ne vom îndatora mai scump, vom avea inflație mai mare și reacții internaționale care vor genera, desigur, o temere pe piețele de capital, în rândul consumatorilor, să nu mai vorbim de încrederea societății în instituțiile Republicii”, explică Mișcoiu.

România, codașă în regiune

Odată cu schimbarea puterii din Ungaria, România și Bulgaria ar putea reveni la situația din ultimul deceniu al secolului trecut și primul din acesta, când au rămas mult în urma statelor care formau grupul de la Vișegrad – Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia. România riscă să fie cea mai afectată.

„România pierde avantajul comparativ față de Ungaria. România s-a hrănit din acest avantaj comparativ, care era mai mult la nivel simbolic decât la nivel real. Însă, într-adevăr, în ultimul mandat al lui Orbán sau chiar în ultimii șase ani, au fost multe tensiuni între Uniunea Europeană și Budapesta și acest lucru a generat o căutare a unor alternative pentru investiții și dezvoltare, România beneficiind colateral de ocolirea Ungariei. Dar nu poți să-ți faci o politică publică pe nenorocirea unui vecin și asta cu siguranță că nu este chiar principala explicație pentru care România a avut într-o anumită perioadă de timp, în anii 2010, începutul anilor 2020, un avânt relativ economic și o dezvoltare socială. Totuși, fiindcă a propus o serie de principii funcționale, fiindcă și-a deschis piețele plecând, desigur, de jos, așa cum spuneți, de la coada Europei. Ierarhiile s-au schimbat relativ privind dezvoltarea, prin proasta guvernare Orbán în Ungaria”, mai spune Mișcoiu.

Mai mult, România a pierdut deja și la o comparație cu Bulgaria.

„Statisticile, desigur, proiectau mai bine pentru Ungaria în perioada următoare, chiar dacă populația poate nu va resimți direct aceste beneficii acolo și asta va aduce mai multe investiții. Sigur că vom avea un dezavantaj comparativ. Bulgaria, la rândul său, a performat foarte bine, mai ales în ceea ce privește stabilitatea monetară, fiindcă a avut o criză enormă în anii 1990. A fost introdus Consiliul Monetar care a legat moneda națională, leva, de marca germană și mai apoi de euro, și asta a permis aderarea la euro în condiții de macrostabilitate bugetară și monetară foarte evidentă.”

Scenariu optimist pentru Bulgaria

În ce privește situația din Bulgaria, spre deosebire de experții care susțin că Radev va prelua locul lăsat liber de Viktor Orbán, care a pierdut puterea în Ungaria, Sergiu Mișcoiu înclină să creadă că fostul președinte bulgar va evita totuși să sfideze direct Bruxelles-ul și să se asocieze vizibil cu Putin. Chiar dacă sudul flancului estic al NATO nu va fi compromis, situația este complicată și va continua să se degradeze, crede Sergiu Mișcoiu.

„Guvernul care se va forma la Sofia este însă deocamdată unul care nu știm exact cum va arăta. Știm care este opțiunea generală a fostului președinte.  Aceasta nu este la fel de radicală sau violentă precum cea pe care a îmbrățișat-o Viktor Orbán la un moment dat. Concilierea cu Rusia și îmbunătățirea relațiilor cu Rusia este bazată în discursul lui Radev și pe elemente substanțial culturale mai degrabă decât pe altceva. Și aici Radev nu face decât să observe ceea ce se întâmplă de secole în societatea bulgară, care este, împreună cu cea sârbă, cele mai apropiate societăți ca model față de modelul cultural, religios, intelectual al Rusiei. Nu sunt convins că direcția pe care o va lua Bulgaria va fi una antieuropeană. Va avea accente probabil critice față de Uniunea Europeană, însă e posibil ca aceste accente să fie în linie cu ceea ce se așteaptă deja să fie, deci să nu existe o surpriză prea mare. Și este de văzut cât va fi dispusă Bulgaria să sacrifice din interesele sale financiare, care sunt foarte legate în continuare de Europa, pentru a-și îmbunătăți această relație istorică cu Rusia”, consideră Mișcoiu.

El îndeamnă la prudență și la un optimism moderat în ce privește situația Bulgariei, deși admite că riscurile sunt prezente și aici.

„Nu știu dacă odată ajuns la comanda guvernului, Radev nu va fi mult mai prudent în a respinge destinul european al Bulgariei și mult mai atent la finanțările europene, la menținerea Bulgariei în fluxurile de investiții, de participări internaționale generate pe baza europenizării. Deci aici nu există o zonă de îndoială și direcția pe care o urmează Bulgaria, de fapt, e una care va depinde și de ceea ce se întâmplă în jurul său. Nu cred că este deja una atât de clară pe cât se spune. Adică ne place în general să vedem lucrurile în roșu și negru și, sigur, guvernarea Orbán în Ungaria a generat această viziune. Dar în Bulgaria lucrurile cred că sunt ceva mai complicate, și complicate de fapt pentru că oamenii au dorit să aibă un guvern stabil în primul rând, înainte de orice, și de aceea au marșat pe o soluție care venea dintr-o zonă ideologică de centru-stânga cu anumite accente, sigur, care au permis să grupeze în jurul său practic alegători din toate zonele electorale, ideologico-electorale”, încheie Sergiu Mișcoiu.