Greșelile pe care mulți candidați le fac atunci când se prezintă la un interviu de angajare. Consultant de business: „Nu câștigă cel mai elegant”

Mulți candidați intră la un interviu de angajare convinși că o ținută impecabilă sau un discurs bine pus la punct le garantează postul. Realitatea este mult mai nuanțată, spune Doru Șupeală, consultant de marketing, management și business, care explică pentru „Adevărul” de ce nu există o rețetă universală de succes și de ce potrivirea cu rolul și cu organizația contează mai mult decât orice altă strategie de prezentare.

Interviu pentru angajare. FOTO: Shutterstock

Aspectul fizic și vestimentația influențează prima impresie, dar felul în care sunt evaluate depinde întotdeauna de tipul de post și de cultura organizației. Un candidat cu o problemă dentară vizibilă, de exemplu, va întâmpina dificultăți la un post de recepționer, medic sau profesor universitar, unde încrederea și imaginea profesională sunt esențiale, însă același aspect contează mult mai puțin pentru un post de muncitor sau șofer.

„Aspectul fizic, vestimentația, atitudinea, comportamentul, gesturile, felul în care saluți, zâmbești sau privești interlocutorul sunt elemente importante în orice proces de recrutare. Însă toate acestea trebuie evaluate în funcție de context. De exemplu, o persoană căreia îi lipsesc dinți din față va avea dificultăți să fie angajată ca recepționer într-un hotel, ca medic sau ca profesor universitar, pentru că sunt profesii în care trebuie să inspiri încredere, grijă pentru propria persoană și profesionalism. În schimb, același aspect va conta mult mai puțin dacă discutăm despre un post de muncitor, de șofer de camion sau de autobuz ori despre alte meserii în care imaginea nu reprezintă principalul criteriu de evaluare", a explicat Doru Șupeală.

Când eleganța devine o problemă pentru angajator

Există și situația inversă, în care un candidat pare prea sofisticat pentru postul vizat. Nu este vorba doar despre haine de lux, ci despre orice apariție care transmite un stil de viață incompatibil cu cel al organizației. Un candidat care se prezintă cu accesorii scumpe și branduri vizibile pentru un post plătit modest ridică semne de întrebare legate de compatibilitatea pe termen lung cu echipa.

„Dacă aplici pentru un loc de muncă plătit cu aproximativ 3.500 de lei în mână și te prezinți cu haine foarte scumpe, accesorii de lux, un ceas ostentativ și branduri vizibile, angajatorul își va pune în mod firesc câteva întrebări. Nu neapărat că nu te-ar dori, ci dacă salariul pe care îl oferă este compatibil cu stilul tău de viață și dacă vei rămâne suficient timp în organizație. Nu este vorba despre faptul că îl sperii pe angajator. Mai degrabă îi creezi suspiciuni privind viitoarea colaborare. El încearcă să înțeleagă dacă există o potrivire între tine și echipa în care vei lucra", a subliniat consultantul.

Coerența dintre candidat și organizație, criteriul cheie

Șupeală recomandă un exercițiu simplu de imaginație pentru a înțelege importanța coerenței dintre imaginea personală și mediul de lucru. Diferența de stil de viață dintre un candidat și o echipă poate genera, spune el, dificultăți reale de integrare, indiferent de competențele profesionale ale candidatului.

„Gândește-te cum te-ai simți dacă ai intra într-un magazin second-hand, deși ești obișnuit cu magazine de lux. Ai avea senzația că nu aparții acelui loc. Același lucru se poate întâmpla și într-un proces de recrutare. Dacă urmează să faci parte dintr-o echipă formată din oameni care trăiesc modest, își aduc sandwich-ul de acasă și au un anumit stil de viață, iar tu afișezi zilnic un stil extravagant, diferența aceasta poate crea dificultăți de integrare", a explicat Doru Șupeală.

Concluzia sa este că echilibrul rămâne cea mai sigură strategie de prezentare, indiferent de post.

„Este foarte bine să îți exprimi personalitatea prin felul în care te îmbraci, dar într-o măsură rezonabilă. O ținută curată, îngrijită, aleasă cu bun gust, un parfum discret și o imagine îngrijită transmit că întâlnirea este importantă pentru tine și că îi respecți pe oamenii cu care urmează să vorbești. Exagerările, în schimb, aproape niciodată nu ajută", a subliniat consultantul.

Comunicarea nu înseamnă să vorbești mult

Aceeași logică a echilibrului se aplică și modului în care candidatul comunică în timpul interviului. Nu volumul de cuvinte face diferența, ci potrivirea stilului de comunicare cu cerințele postului. Pentru rolurile în vânzări sau relații cu publicul, recrutorii urmăresc atent vocabularul și capacitatea de argumentare, în timp ce pentru rolurile tehnice accentul cade pe competențe și experiență practică. Adevărata competență de comunicare, spune Șupeală, nu ține însă de cât vorbește candidatul, ci de cât de bine ascultă și de cât de exact răspunde la întrebări.

„Foarte mulți oameni cred că un bun comunicator este cineva care vorbește mult. Eu cred exact invers. Un bun comunicator este cineva care ascultă atent, înțelege contextul și răspunde exact la întrebarea care i-a fost adresată. Nu te duci la interviu cu un discurs pregătit dinainte pe care încerci să îl livrezi indiferent ce te întreabă recrutorul. Dacă oamenii vor să afle cum rezolvi o problemă a unui client, vorbești despre asta. Nu începi să povestești ce materii îți plăceau în liceu sau alte lucruri fără legătură cu întrebarea", a explicat Doru Șupeală.

„Doom jobbing" - greșeala pe care o fac tot mai mulți candidați

Șupeală atrage atenția asupra unui fenomen tot mai des întâlnit pe piața muncii, generat de numărul mic de locuri de muncă atractive raportat la numărul mare de candidați. Aplicarea în masă, fără nicio selecție, la zeci de joburi diferite, se dovedește, spune el, contraproductivă.

„Astăzi există foarte puține locuri de muncă realmente atractive și sute de candidați pentru fiecare dintre ele. Din disperare, foarte mulți oameni ajung să practice ceea ce se numește doom jobbing: aplică zilnic la 20, 30 sau chiar 50 de joburi diferite, fără nicio selecție. Această strategie nu funcționează. Dacă aplici la orice, nu mai ai timp să înțelegi cerințele fiecărui angajator și ajungi să folosești același CV peste tot. Problema este că acel CV nu evidențiază întotdeauna competențele relevante pentru postul respectiv", a subliniat consultantul.

De ce contează documentarea despre companie înainte de interviu

Un candidat care se informează în prealabil despre companie, despre produsele, proiectele și conducerea acesteia transmite angajatorului un semnal clar de seriozitate și interes real pentru postul respectiv, spune Șupeală.

„La fel de important este să te documentezi înainte de interviu. Angajatorii apreciază întotdeauna candidații care au investit timp pentru a afla informații despre companie, despre produsele și serviciile ei, despre proiectele recente, partenerii de afaceri, conducerea organizației sau implicarea în comunitate. Faptul că știi cine este directorul general, ce produse au fost lansate recent, ce parteneriate are compania sau în ce proiecte civice este implicată demonstrează că ai tratat candidatura cu seriozitate și că îți dorești cu adevărat acel loc de muncă", a explicat Doru Șupeală.

Așadar, succesul la interviu nu aparține celui mai vorbăreț, celui mai elegant sau celui mai spectaculos candidat, ci celui care reușește să demonstreze compatibilitate reală, atât cu rolul pentru care candidează, cât și cu organizația în ansamblu.

„La un interviu nu câștigă nici cel care vorbește cel mai mult, nici cel mai elegant îmbrăcat și nici cel mai spectaculos candidat. Câștigă, de cele mai multe ori, omul care reușește să demonstreze că este compatibil atât cu rolul pentru care candidează, cât și cu organizația în care își dorește să lucreze. Orice exces este, în general, de evitat, cu excepția companiilor a căror cultură organizațională chiar încurajează nonconformismul și creativitatea. Dar acestea sunt excepții. Pentru majoritatea angajatorilor, echilibrul, autenticitatea și compatibilitatea rămân cele mai importante criterii", a subliniat consultantul.