VIDEO Ministrul Ioan Botiş, despre noul Cod al Muncii: S-a preluat absolut absurd această sintagmă: „vine sclavagismul”
0
Cu o zi înainte ca Guvernul să-şi angajeze răspunderea în faţa Parlamentului pentru noua legislaţie în domeniul relaţiilor de muncă, “Adevărul “ se angajează în faţa cititorilor săi că va munci pentru lămurirea tuturor aspectelor pe care nimeni nu a încercat până acum să le clarifice. Astfel, invitat în studioul "Adevarul", alături de jurnalista Carmen Constantin, a fost ministrul Muncii, Ioan Botiş. Urmăriţi aici principalele declaraţii ale ministrului.
Carmen Constantin – S-a vehiculat că noul proiect de lege ar avea la origine un proiect schiţat şi pentru care s-a făcut presiune din partea corporaţiilor străine. Cât adevăr există în această chestiune?
Click aici pentru a urmări dezbaterea Adevărul pe noul Cod al Muncii
Ioan Botiş – Aici e o interpretare injustă din punctul meu de vedere pentru că eu când am venit în Ministerul Muncii am găsit câteva variante de Cod al Muncii, începute ca discuţie din 2005. Eu am preluat de la toţi cei interesaţi în schimbarea Codului Muncii şi vorbim aici şi de Consiliul Investitorilor Străini, dar vorbesc şi de patronatul român. Până la urmă, nu ştiu dacă este important cine revendică Codul Muncii, dar dacă el produce efecte benefice în economie poţi să spui că toţi au fost naşii acestui Cod.
Vă spun de foarte multă vreme un lucru şi o să-l repet până la epuizare: avem rată de ocupare de 58% în România la o populaţie activă de 10 milioane de oameni. Această rată e foarte scăzută, în condiţiile în care pieţele muncii occidentale europene au o rată de ocupare de 65-70%, sau chiar 72%. Pentru faptul că nu reuşim să ridicăm numărul de contributori o să avem probleme şi cu asistenţa socială şi în toate zonele care ţin de aceste contribuţii. Eu cred că în următorii ani prin modificări legislative vom putea atinge o rată de ocupare de 62-63% , hai să spunem în mod optimist că mergem undeva spre 64%. Trebuie să scoatem şi ceea ce înseamnă munca „la negru” la suprafaţă pentru că toţi cei care lucrează la negru înseamnă o încărcătură socială în timp.
Fiecare om care merge la lucru astăzi şi care contribuie la bugetul de stat trebuie să fie conştient că acoperă într-un fel sau altul o nevoie a celui care munceşte ilegal. Acel om este asistat social. El nu declară anumite venituri şi atunci când îi faci evaluarea zici, da îţi dau ajutor social, te asist pe tine cu tot felul de stimulente sociale, dar este nedrept pentru cel care în fiecare zi munceşte şi plăteşte o parte din valoarea muncii lui care merge către aceste contribuţi sociale.
Citiţi şi:
CC.- Mii de oameni se tem şi vorbesc de sclavagism modern. Aveţi acum ocazia să-i liniştiţi.
I.B. - Ca ministru al Muncii pot să-i asigur că nu se va întâmpla aşa ceva. S-a preluat absolut absurd această sintagmă: „vine sclavagismul”. Sub nicio formă! Aşa cum am specificat la începutul intervenţiei, drepturile muncitorilor sunt asigurate integral. Noi nu am intervenit pe procedura de concediere, nu am intervenit pe momentul concedierii.
Avem o schimbare radicală doar în zona concedierii colective. Angajatorul urmăreşte un lucru important – să-şi salveze afacerea. Eu nu pot să vin să spun: ţine aceşti oameni încă nouă luni sau încă un an de zile şi du-te cu afacerea în faliment pentru că nu mă interesează situaţia ta ca angajator. Pentru că acel angajator a contribuit mulţi ani de zile la bugetul statului şi eu trebuie să tratez echitabil şi angajatul, dar şi angajatorul. Pentru mine e important ca angajatul să aibă securitate socială, dar şi angajatorul să aibă posibilitatea de a-şi dezvolta sau de a-şi ţine afacerea în picioare.
C.C. - Pentru cei care-şi pierd locurile de muncă din cauza condiţiilor economice nu pentru că nu ar fi pricepuţi, ce mesaj aveţi? Îşi vor găsi mai uşor un job datorită acestui nou Cod al Muncii?
I.B. - Un lucru important pe care-l avem în noul Cod e legat de performanţă. Dacă nu ai performanţă rişti să ajungi într-o zonă, hai să zicem, mai fluidă. Pentru că un angajator e interesat în primul rând să-şi dezvolte afacerea şi să aibă lucrători performanţi. E primordial pentru el să înţeleagă că având lucrători performanţi are productivitate mai mare şi îşi poate dezvolta afacerea. Tu ca angajat eşti protejat dacă eşti performant.
Vechiul Cod punea în faţă partea socială şi spunea „e mai sărac, are trei copii nu e aşa de bun la locul de muncă şi atunci nu-l dăm afară”. De mâine va înţelege şi acela că e de datoria lui să se pregătească şi să fie bun acolo unde munceşte.
Vreau să spun un lucru important: am crescut plata pentru orele de noapte de la 15 la 25%. S-a vorbit foarte mult că oamenii vor lucra câte 16 ore. Nu este aşa. Orice oră suplimentară e plătită cu 75% cel puţin şi prin contractul colectiv se poate duce până la 100%. Deci există această şansă pentru cei care doresc să muncească mai mult.
C.C- De ce era nevoie de prelungirea perioadei de probă, de la 30 la 90 de zile?
I.B. - Am luat prin comparaţie două ţări: una vestică şi una din fostul bloc comunist. În Italia perioada de probă pentru funcţiile de execuţie era de 6 luni. Din punctul meu de vedere această perioadă e prea lungă.
În Ungaria perioada de probă e de trei luni, la fel ca la noi.
Pentru funcţiile de conducere managerii au spus foarte clar: ca efectele să se vadă atunci când iei o decizie îţi trebuie un timp mai lung. Ăsta a fost raţionamentul. Un manager ia decizia astăzi şi efectele se văd peste două luni. Nu am cum să-l evaluez în 45 de zile, lasă-mă un timp mai lung ca să-mi dau seama dacă acel om are performanţă sau dacă corespunde acelui post. Acestea au fost considerentele. Ar mai trebui spus că un angajat în perioada de probă are aceleaşi drepturi şi e plătit în acelaşi fel ca oricare alt angajat.
C.C. – Ce le spuneţi celor care se tem de angajări repetate cu contract de muncă de probă?
I.B. – Din păcate, piaţa muncii din România, pe zona aceasta a contractelor de muncă pe perioadă determinată, este foarte slab dezvoltată. Ponderea contractelor de muncă pe perioadă determinată în total contracte este de 1,1%. Vă explic de ce este nevoie de aceste contracte pe perioadă determinată. Se lucrează foarte mult pe proiecte. Sunt şi multinaţionale, şi întreprinderi şi companii româneşti care spun “am un proiect de trei ani, am un proiect de cinci ani”, “am o navă la care lucrez patru ani”. În condiţiile acestea e foarte greu să faci un contract pe perioadă nedeterminată, pentru că după aceea n-o să-i poţi oferi o garanţie că el rămâne, în continuare, angajat al acelei companii, pentru că proiectul companiei s-a terminat.
C.C. - Majoraţi semnificativ, tocmai prin acest Cod al Muncii, pedepsele pentru munca la negru, e vorba de o dublare a amenzilor, iar pentru peste cinci angajaţi la negru, patronul respective riscă închisoarea.
I.B. - Eu am fost adeptul unei variante mai dure decât cea prezentată. Până la urmă s-a negociat şi a fost acceptată această variantă. Mi-aş fi dorit amenzi mult mai drastic pentru angajatorii care au persoane la negru. Acum, pentru o persoană la negru se plătesc între 3.000 şi 4.000 de lei. Mi se pare foarte puţin.
C.C. - Aţi făcut şi o simulare, cam câte contracte ar putea să aducă la suprafaţă acest nou Cod al Muncii?
I.B. - Împreună cu legea zilierilor, până la sfârşitul anului, ar trebui să scoată la suprafaţă în jur de 200.000 de locuri de muncă. Este o primă etapă şi e importantă. Eu sunt adeptul celei mai dure aplicări a legii. În sensul în care mi-aş dori ca angajatorul să fie sancţionat cu sume între 30.000 şi 40.000 pentru fiecare persoană angajată la negru. S-a negociat şi s-a ajuns la 10.000 – 20.000. Eu am propus ca de la trei persoane în sus să fie infracţiune şi să fie considerată amendă penală şi închisoare de la 1 la 2 ani, s-a negociat şi s-a ajuns la cinci persoane.
C.C - Pe de altă parte, legea îi sancţionează şi pe cei care acceptă munca la negru. Eu nu cred că ei ar putea fi în poziţia în care să aleagă între un contract legal şi unul la negru.
I.B. - Libertatea individuală este asigurată. În momentul când te duci la angajator, tu trebuie să fii conştient că, acceptând să munceşti la negru, te expui unei zone de risc. Până la urmă, el, dacă nu are plătite toate contribuţiile, viaţa lui devine una asistată social.
C.C. - Există o proiecţie câţi oameni ar putea să mai plece din sistemul bugetar în acest an?
Botiş - Această decizie o luăm la nivel guvernamental. Există ministere care au această proiecţie, Ministerul Administraţiei şi Internelor, al Finanţelor. Ştiu că săptămâna viitoare proiecţia se va discuta de Ministerul Finanţelor şi deocamdată eu spun că la Ministerul Muncii, din 14.000 şi ceva de angajaţi, am ajuns la 10.000 şi ceva, deci s-a făcut această reducere.
C.C. - După ce vă asumaţi răspunderea pe Codul Muncii, urmează să prezentaţi în Guvern o primă variantă a noului Cod Social. Cam ce putem găsi acolo?
I.B. - Marea mea problemă a fost cum reuşesc ca, din cele 202 de prestaţii sociale întâlnite la toate ministerele, să le concentrez într-un filon foarte clar, în care să ştiu cine dă un ajutor la nivel guvernamental, judeţean şi local. Şi acest Cod asta face. Stabileşte principiile pe care trebuie să le aibă această societate în ceea ce priveşte asistenţa socială. Defineşte etajele pe care se fac plăţile sociale şi le-am concentrat pe toate în patru categorii mari. Prima se referă la mamă şi copil, a doua la familie, la cea săracă, a treia la persoanele cu dizabilităţi şi a patra la cei cu nevoi speciale, cei care sunt bolnavi, au operaţii speciale.
Am schimbat un pic şi abordarea: mă interesează să fac o evaluare a familiei, să văd ce ai tu în gospodărie, să încerc să văd dacă eu te pot sprijini să ieşi din acea zonă pasivă. Să nu fii asistatul meu, ci să te duc spre zona activă, să-ţi găsesc un loc de muncă. Să te stimulez să mergi la muncă, pe lângă salariu eu îţi mai acord ceva în plus o perioadă de timp, astfel încât tu să devii activ. De aici a pornit acea discuţie că ministrul Muncii îşi doreşte să evalueze în gospodărie şi bibilicile.
C.C.: Se pregăteşte noul congres al PDL. Veţi candida?
I.B. - Da, voi candida probabil în 2012, cred, la primăria Bistriţa.
C.C. - Vă aşteptaţi ca următoroul Guvern, indiferent cine-l va forma, să încerce să schimbe acest Cod al Muncii, după ce el va trece acum prin asumarea răspunderii?
I-B. - Miza Codului este aceea de a produce efecte pe piaţă. Dacă va produce efecte pozitive, nimeni nu cred că va fi în poziţia de a-l modifica. Îmi doresc foarte mult ca el să producă efecte cât mai repede.
Citiţi şi:
Dezbaterile "Adevarul": Ce privilegii pierd liderii organizaţiilor sindicale în noul Cod al Muncii
Se încarcă comentariile...
