Unde loveşte amenda pe pârloagă

0
0

Miza proiectului de lege  conceput de Ministerul Agriculturii care prevede o amendă de 400 de lei pentru terenurile nelucrate este de a readuce pământurile în circuitul agricol. Fermierii şi oamenii de afaceri consideră că „taxa pe pârloagă“ este o măsură greşită. Supraimpozitarea terenurilor nelucrate ar fi fost o soluţie mai eficientă.

Cum ar scoate antreprenorii economia din criză

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără,  a anunţat că „proiectul de lege privind amendarea proprietarilor care nu-şi lucrează terenurile cu circa 400 de lei se află pe masa premierului şi va fi trimis în Parlament în această primăvară. Adrian Rădulescu, secretar de stat în acelaşi minister, susţine însă că proiectul mai are aspecte tehnice de finalizat şi se află încă la minister. Cert este că proprietarilor care nu îşi lucrează terenurile li se pregătesc amenzi usturătoare. Rădulescu spune că această iniţiativă are ca prim scop eliminarea... buruienilor! În al doilea rând, introducerea terenurilor nelucrate în circuitul agricol, iar în al treilea rând, îmbunătăţirea activităţii agricole la nivel naţional.

Pe de altă parte, fermierii chestionaţi de „Adevărul" nu cred că amenzile vor avea efectul scontat pentru că cei mai mulţi proprietari sunt bătrâni, fără posibilităţi materiale, însă cu un simţ al proprietăţii care nu îi lasă să îşi dea terenurile în arendă. Şi atunci, care vor fi efectele amenzii pe pârloagă? Cei mai mulţi dintre „neputincioşi" îl vor vinde. Însă cine mai cumpără în această perioadă teren arabil în România? Reprezentanţii companiilor imobiliare specializate în tranzacţii cu terenuri spun că străinii sunt cei mai interesaţi. Şi fermierii cred acelaşi lucru. Mihai Petcu, preşedintele grupului Agroindustriala Pantelimon, care deţine peste 400 de hectare de teren în arendă, crede că ţăranii vor fi nevoiţi să îşi vândă terenurile pe nimic, pentru a scăpa de amendă.

Ai zăvoi? Amendă!

Proiectul de lege ar trebui să definească ce înseamnă pârloagă. „Se lucrează încă la detaliile tehnice şi nu există decât o singură definiţie: orice teren nelucrat, indiferent dacă se află în proprietatea autorităţilor locale sau a persoanelor fizice", spun oficialii din minister, e pârloagă. Întrebat dacă un zăvoi este amendabil, Adrian Rădulescu a răspuns că şi un teren lăsat intenţionat necultivat, însă pe care cresc copaci, este tot un teren nelucrat. „Hai, că nici nu a apărut legea şi aţi şi găsit portiţa, zăvoi... Ai zăvoi, amendă!", explică secretarul de stat. Despre păşune sau orice alt tip de teren care este arat şi însămânţat, Rădulescu spune că nu este amendabil. Mai departe, el nu consideră că supraimpozitarea terenurilor nelucrate ar fi fost o soluţie mai eficientă. „Am introdus acest proiect ca să scăpăm de buruieni şi pentru a-i face pe proprietari să-şi lucreze terenurile. Dacă nu şi le pot lucra, să le vândă sau să le arendeze. Dacă nu vor, să plătească amendă", conchide secretarul de stat.

În România, datele oficiale ale Ministerului Agriculturii arată că peste un milion de hectare, dintr-un total de 9,5 milioane, sunt nelucrate. Datele Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură arată că peste 1,5 milioane de hectare sunt nelucrate, iar fermierii spun că adevărata cifră ar fi de 2,5 milioane de hectare, adică 26,3% din suprafaţa totală de teren arabil. De unde vin aceste discrepanţe? Sute de mii de hectare nu figurează în nicio statistică, nu sunt incluse într-o carte funciară şi practic nu există în nicio evidenţă. Însă ele există fizic! Fermierul Mihai Petcu spune că în Sinaia, de exemplu, mai sunt „două vaci şi sute de hectare de păşune şi de terenuri pârloagă".

Amendă, subvenţie sau rentă?

Odată finalizat acest proiect şi devenit lege, ţăranii cu venituri foarte mici vor avea trei variante pentru terenurile aflate în proprietatea lor: să le lucreze şi să primească o subvenţie de 130 de euro la hectar, să le dea în arendă şi să primească o parte din recolta arendaşului sau să-l lase pârloagă şi să fie amendaţi cu 400 de lei. Însă, în ultimul caz, teoretic, proprietarul ar putea să primească şi subvenţia la hectar de 130 de euro, să plătească şi amenda la Primărie şi să rămână cu o diferenţă de 100 de lei. Adrian Rădulescu spune că nu se poate aşa ceva, pentru că există controale şi numai cei care-şi lucrează terenul primesc subvenţia. Ştefan Niculae, preşedintele Agrostar, crede însă că se poate: „UE nu condiţionează în niciun fel acordarea subvenţiei pentru agricultură de cultivarea terenului, dacă acesta este arabil". Pentru ca taxa să aibă efect şi să ducă la maximizarea suprafeţelor agricole lucrate, aceasta ar trebui completată de alte prevederi precum aplicarea impozitului progresiv (iar cei care nu lucrează pământul să plătească şi impozite mai mari pentru el) şi încurajarea acordării de credite funciare, pe o perioadă mai lungă şi cu dobânzi mici, mai crede acesta.

Agricultura de subzistenţă

Dimensiunea medie a fermelor autohtone este de doar 3,3 hectare, iar 64% din unităţile româneşti, adică un milion de astfel de ferme, produc exclusiv pentru autoconsum. O lege care amendează proprietarii de terenuri nelucrate poate avea avantaje pentru agricultura românească, în sensul în care îi va determina pe proprietari să se asocieze şi să înfiinţeze ferme de dimensiuni mari. Fie că îşi vând terenurile, fie că le dau în arendă, terenurile nelucrate intră în circuitul agricol şi vor aduce bani la buget. În opinia lui Ştefan Niculae, statul român pierde în prezent circa 800 de milioane de euro din cauza terenurilor nelucrate. Pe de altă parte, primăriile ar avea tot interesul să-şi facă ordine în arhive şi să finalizeze procesele de acordare de acte de proprietate.

Citiţi şi:

Terenuri de sute de mii de euro scoase la licitaţie de bănci

Cine îi amendează pe proprietari

Proprietarii de terenuri nelucrate vor fi amendaţi de reprezentanţii Direcţiilor Agricole sau de cei ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), iar banii vor merge la bugetul local. Se consideră pârloagă orice teren nelucrat, necultivat, indiferent dacă pentru acesta proprietarul primeşte subvenţie sau nu şi indiferent de calitatea de persoană fizică sau juridică proprietarul terenului. Chiar dacă un teren se află într-o zonă nefavorabilă culturilor sau are o compoziţie care nu permite cultivarea lui, tot este amendabil. Cu toate acestea, Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat că situaţiile excepţionale vor fi analizate separat. „Eu nu am auzit de un teren în România pe care să nu se poată cultiva. Există doar terenuri cu pete de petrol, însă pentru aceste excepţii vom găsi o soluţie. Avem un pachet de măsuri la care mai lucrăm deocamdată", a spus oficialul. Constatarea va fi efectuată, potrivit reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, tot de către oficiali ai APIA, direcţii agricole sau primării.Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii, a declarat că proiectul este finalizat încă de acum două luni şi că este deja trimis premierului, însă secretarul de stat Adrian Rădulescu îl contrazice şi spune că proiectul se află încă la Ministerul Agriculturii.

“Am introdus acest proiect ca să scăpăm de buruieni şi pentru a-i face pe proprietari să îşi lucreze terenurile."
Adrian Rădulescu secretar de stat  Ministerul Agriculturii

image

“În Sinaia, de exemplu, mai sunt două vaci şi sute de hectare de păşune şi de terenuri pârloagă."
Mihai Petcu preşedinte  Agroindustriala Pantelimon

image
Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite