Tudorel Toader, despre legile Justiţiei: „Am primit vineri de la Curtea Supremă un alt set de propuneri”. Ce-şi doresc judecătorii Instanţei Supreme

Magistraţii Curţii Supreme transmit că nu susţin o parte dintre propunerile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de modificare a pachetului de legi ale Justiţiei. La rândul lui, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat că a primit un alt set de propuneri de la magistraţii instanţei supreme, diferite de cele ale Consiliului Superior al Magistraturii.

UPDATE Magistraţii Curţii Supreme propun să fie exceptaţi de la evaluarea periodică privind calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă. Magistraţii consideră că „prin accederea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aceştia oferă cele mai clare garanţii privitoare la deţinerea unui înalt grad de profesionalism şi a unei ţinute morale ireproşabile - aspect faţă de care o astfel de procedură devine lipsită de utilitate", arată aceştia.

Totodată, judecătorii instanţei supreme mai propun ca preşedinţii de secţii ai Curţii Supreme să fie numiţi la propunerea preşedintelui Curţii de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), "dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic". 

Membrii CSM îi transmiseseră ministrului Justiţiei ca preşedinţii de secţii ai Curţii Supreme să fie numiţi de către Consiliu, fără a fi menţionată implicarea preşedintelui instanţei supreme.

În ceea ce priveşte pensionarea magistraţilor, reprezentanţii Instanţei Supreme îşi exprimă dezacordul „atât cu privire la propunerea CSM de eliminare a magistraţilor-asistenţi şi a personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor de la beneficiul dreptului de a obţine pensia de serviciu după îndeplinirea condiţiei unei vechimi minime de 25 de ani în magistratură, independent de îndeplinirea sau nu a condiţiei privind vârsta standard de pensionare (stabilită în cazul magistraţilor la 60 de ani), cât şi în ceea ce priveşte schimbarea algoritmului de calcul al pensiei de serviciu a magistraţilor", susţinând că altgoritmul propus de CSM poate duce la "diminuarea drepturilor de asigurări sociale cuvenite magistraţilor".

Ce au cerut membrii CSM

„Voi da un comunicat de presă în cursul zilei de astăzi, mai ales că am crezut că propunerile CSM sunt şi propunerile magistraţilor Înaltei Curţi. Vineri am primit de la Înalta Curte un alt set de propuneri", a declarat Tudorel Toader la intrarea în Ministerul Justiţiei, potrivit Agerpres.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii vor să fie direct implicaţi în numirea şefilor marilor Parchete şi să-l scoată din această procedură pe preşedintele României. Aceasta este doar una dintre propunerile pe care CSM le face la legile Justiţiei.

Preşedintele României nu poate refuza propunerile formulate pentru numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii Supreme, dar nici pentru cele de procurori-şefi ai Parchetului General, ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Acesta este unul dintre amendamentele aduse de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la proiectul de modificare şi completare a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor. În prezent, numirile în aceste funcţii sunt făcute de preşedintele României – care poate refuza propunerile motivat, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului - iar dacă amendamentele propuse de CSM ar intra în vigoare, acesta ar avea doar un rol formal.

Potrivit amendamentelor CSM, în cazul funcţiilor de conducere pentru marile Parchete propunerile de numire în funcţie ar urma să fie făcute de membrii Consiliului şi avizate de Ministerul Justiţiei. În prezent, aceste propuneri sunt făcute de ministrul Justiţiei şi avizate consultativ de CSM. Astfel, s-ar reduce substanţial şi rolul ministrului Justiţiei. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi-ar mai dori ca revocarea procurorilor din funcţiile de conducere să se facă de către preşedintele României, la propunerea lor, cu avizul ministrului Justiţiei.
 Practic, CSM vrea să facă din numirea şefilor marilor Parchete, o procedură similară cu cea de la Curtea Supremă. Mai exact, în acest moment preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii Supreme sunt numiţi – dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani – de preşedintele României la propunerea CSM.

Propuneri în asentimentul lui Tăriceanu

Un proiect aproape similar de lege a fost iniţiat de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Politicianul vrea ca numirea şefilor din parchete şi a adjuncţilor acestora să fie făcută de CSM, „dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Potrivit propunerii lui Tăriceanu, preşedintele României şi ministrul Justiţiei sunt excluşi din procedurile de numire. PNL a anunţat că va ataca la Curtea Constituţională legea iniţiată de politician în cazul în care proiectul va fi adoptat de Senat, care este cameră decizională.

„Propunerea lui Călin Popescu Tăriceanu nu e altceva decât o vendetă politică îndreptată împotriva preşedintelui Klaus Iohannis”, a declarat, pe 17 martie, senatoarea Alina Gorghiu.

Mandatul, crescut de la 3 la 4 ani

Alte modificări de substanţă, propuse de CSM: mandatul şefilor de la Curtea Supremă şi din marile Parchete ar urma să crească de la 3 la 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. În cazul numirilor procurorilor-şefi şi a adjuncţilor lor, creşte semnificativ şi vechimea minimă necesară în funcţia de judecător sau procuror, de la 10 ani la 18 ani. Măsura ar descuraja evident numirea în funcţii de conducere a unor magistraţi tineri.

Modificările propuse de CSM fac parte dintr-un pachet mai mare de legi referitoare la Justiţie: Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat pe 25 aprilie că săptămâna aceasta va trimite aceste legi la CSM, iar în ziua în care membrii Consiliului îşi vor da avizul va fi trimis la Guvern şi la Parlament.  Săptămâna aceasta vor fi reluate dezbaterile parlamentare pe legile Justiţiei.
Magistraţi în fotoliul de ministru al Justiţiei

CSM vrea ca funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi magistrat-asistent să fie compatibile cu funcţia de ministru al Justiţiei. La încetarea mandatului, magistratul poate reveni pe postul deţinut anterior. Potrivit legislaţiei în vigoare, un magistrat nu poate ocupa funcţia de ministru, dar poate fi detaşat ca secretar de stat într-un minister.

Cu magistratul la psiholog

CSM a făcut sute de amendamente pentru legile referitoare la Justiţie. De exemplu, printre altele, membrii Consiliului propun desfiinţarea instanţelor militare şi reorganizarea parchetelor militare, fiind formulată următoarea dispoziţie: „În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instanţele militare se desfiinţează, iar parchetele militare se reorganizează ca structuri în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, parchetelor de pe lângă curţile de apel şi parchetelor de pe lângă tribunale”.

O altă propunere este să poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii (INM) persoana care „este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei“, iar comisia medicală să fie numită prin ordin comun al ministrului Justiţiei şi al ministrului Sănătăţii. În prezent, nu există o astfel de condiţie pentru admiterea la INM. Mai mult, CSM propune ca judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor să fie evaluaţi psihologic la fiecare 5 ani, iar dacă în urma evaluării psihologice primesc calificativul „nerecomandabil”, să fie obligaţi să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni.

Vechimea-cheie: 18 ani

Pe de altă parte, dacă proiectul membrilor CSM ar intra în vigoare judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora cu o vechime de cel puţin 18 ani în aceste funcţii, care au fost eliberaţi din funcţie din motive neimputabile, ar avea dreptul să devină, fără examen, avocaţi, mediatori, notari publici sau executori judecătoreşti.

Similar, o altă propunere este ca avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 18 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic să poată fi numiţi în funcţii vacante de judecător sau procuror la judecătoriile sau parchetele care funcţionează pe lângă acestea.

Pensionaţi la 60 de ani

Alte propuneri vizează pensionarea magistraţilor. Astfel, membrii Consiliului ar dori ca judecătorii şi procurorii să beneficieze de pensie de serviciu înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, atât timp cât au o vechime de cel puţin 25 de ani. Pensia ar urma să fie 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data stabilirii drepturilor de pensie. Totodată, CSM propune ca magistraţii să se poată pensiona şi dacă au vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani, caz în care cuantumul pensiei ar urma să se micşoreze cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechime.