Topul magistraţilor corupţi. Cu ce nelegiuiri au fost prinşi şi ce pedepse le-a aplicat Justiţia

Numărul dosarelor de corupţie în rândul magistraţilor a crescut constant. În ultimele luni, mai mulţi judecători care au trecut de partea cealaltă parte a legii au ajuns după gratii, după ce au primit pedepse grele. Cele mai recente pedepse au fost aplicate fostelor judecătoare Viorica Dinu şi Antonela Costache.

Ultimii magistraţi care şi-au pătat roba şi plătesc pentru asta sunt Viorica Dinu şi Antonela Costache. Ancheta DNA care a dus la inculparea şi, în final, la condamnarea acestora demonstrează încă o dată amploarea corupţiei din justiţie. Pe de altă parte, este şi confirmarea că justiţia funcţionează.

Curtea de Apel Bucureşti le-a condamnat, joi, pe fostele judecătoare ale Tribunalului Bucureşti la opt ani de închisoare pentru că au luat mită pentru a da soluţii favorabile în dosare de la Tribunalul Bucureşti şi a elibera mai mulţi inculpaţi. Alte 21 de persoane acuzate în acest dosar au primit pedepse între 10 ani şi doi ani de închisoare.

Decizia nu este definitivă, iar inculpaţii din dosar au declarat recurs, care se va judeca la instanţa supremă.

Judecarea dosarului a început în 8 iulie 2013, iar după doi ani şi zece luni, timp în care au fost 97 de termene, instanţa a încheiat dezbaterile. Din 9 mai, când a fost ultimul termen de judecată, instanţa a amânat de patru ori pronunţarea sentinţei, decizia fiind anunţată la 16 iunie.

Antonela Anemary Cristea (fostă Costache), judecător la Tribunalul Bucureşti - Secţia penală, în prezent suspendată din funcţie, a fost trimisă în judecată pentru constituire a unui grup infracţional organizat, luare de mită, trafic de influenţă, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă şi alte trei infracţiuni informatice.

Viorica Dinu, care şi-a dat demisia din funcţia de judecător la Secţia penală a Tribunalului Bucureşti, după ce a fost începută urmărirea penală în cazul ei, a fost judecată pentru constituire a unui grup infracţional organizat, cinci infracţiuni de trafic de influenţă, dintre care una în formă continuată şi trei infracţiuni de luare de mită.

Pedeapsă-record pentru judecătorul care „rupea“ gardurile

Recordul anilor de puşcărie primiţi l-a deţinut judecătorul Mircea Moldovan, cel care decidea soarta companiilor aflate în insolvenţă. Moldovan fusese condamnat, anul trecut, în prima instanţă, la 22 de ani de închisoare cu executare, în dosarul în care au mai fost judecaţi omul de afaceri Dan Adamescu şi alţi trei judecători.

La 27 mai, Curtea Supremă, care a dat sentinţa definitivă în acest dosar, i-a scăzut pedeapsa aproape la jumătate. Mircea Moldovan a rămas, după reducerea şi contopirea pedepselor, cu 4 ani de închisoare, la care instanţa a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate, respectiv 8 ani şi 2 luni închisoare. Deci, în total, judecătorul a primit 12 ani şi 2 luni de închisoare.

Mircea Moldovan a rămas celebru prin atitudinea sa nedemnă de un magistrat. Când poliţiştii judiciari i-au bătut la uşa casei, la 19 mai 2014, pentru a-l duce la audieri la DNA, judecătorul Mircea Moldovan a intrat în panică. S-a speriat atât de tare, încât a fugit doar cu ce avea pe el: un trening de casă şi o bluză cu mânecă scurtă. O cameră de supraveghere, montată de vecinul său, l-a surprins pe Moldovan în momentul în care „rupea“ gardul pentru a scăpa de poliţişti.

După câteva ore în care a rătăcit pe străzi, judecătorul a realizat ridicolul situaţiei şi a venit singur la sediul DNA. Întrebat de ce a fugit, magistratrul a dat o replică pe măsură: “Am fost...la plimbare”.

În acelaşi dosar, Curtea Supremă a mai condamnat trei magistraţi. Judecătorul Ion Stanciu, condamnat în prima instanţă, la 3 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, va executa 3 ani şi 4 luni de închisoare.

În prima instanţă, judecătorul Elena Rovenţa a primit, iniţial, 5 ani şi 10 luni de închisoare cu executare pentru infracţiunea de luare de mită. Instanţa supremă i-a redus pedeapsa la 4 ani şi 6 luni închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii, timp de trei ani, a exercitării unor drepturi.

Judecătorul Sorin Viziru a primit pentru luare de mită, în prima instanţă, 5 ani de închisoare cu executare. Magistraţii Curţii Supreme i-au redus pedeapsa cu şase luni, astfel că acesta va executa 4 ani şi 6 luni închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii, timp de doi ani, a unor drepturi.

Cei patru magistraţi au fost acuzaţi că au dat contra cost şi preferenţial dosare de insolvenţă sau au furnizat informaţii despre acestea unor lichidatori judiciari sau administratori judiciari.

Stan Mustaţă, judecătorul „băutor de vin“

Tot luna trecută un alt judecător a schimbat roba de judecător cu zeghea de puşcăriaş. Este vorba de judecătorul lui Dan Voiculescu în dosarul ICA, Stan Mustaţă.

La 11 mai, Curtea Supremă l-a condamnat pe Stan Mustaţă la 8 ani şi jumătate de puşcărie, dar pedeapsa este mai mică cu 2 ani şi 2 luni faţă de cea primită în primă instanţă. La Curtea de Apel, instanţa care l-a condamnat iniţial la 10 ani şi 8 luni de închisoare, Mustaţă a încercat să-i convingă pe judecători că nu prea e responsabil pentru faptele sale. Asta pentru că este „băutor de vin“ şi că, dacă nu ar fi consumat alcool, ar fi conştientizat „pericolul“ şi nu ar mai fi ajuns în boxa acuzaţilor.

Stan Mustaţă, fost judecător al Curţii de Apel Bucureşti, a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi trafic de influenţă, alături de el fiind deferiţi justiţiei grefiera Mariana Curea, de la aceeaşi instanţă, omul de afaxceri Ion Boraciu, Florian Alexandru - un apropiat al clanului „Cămătarii“ şi Ciprian Moraru.

Prin intermediul lui Boraciu şi Alexandru, Mustaţă ar fi cerut bani de la unii inculpaţi şi condamnaţi, în schimbul unor pronunţări favorabile acestora. Dialogurile purtate între membrii grupului din care făcea parte judecătorul Stan Mustaţă, interceptate de procurori, arătau obişnuinţa acestora de a percepe tarife pentru soluţii favorabile în dosare.

36 de procurori şi judecători corupţi, condamnaţi în 2014 şi 2015

Pedepse pentru magistraţi au fost aplicate şi în anii trecuţi. În perioada 2014 – 2015, un număr de 36 de magistraţi au fost condamnaţi definitv pentru corupţie. În ultimii 5 ani, peste 110 procurori şi judecători au fost sancţionaţi disciplinar.

Dacă în anul 2010, pe rolul Secţiei de judecători în materie disciplinară au fost întregistrate 16 dosare, fiind pronunţate nouă hotărâri prin care au fost aplicate sancţiuni judecătorilor, anul trecut, pe rolul secţiei au fost înregistrate 41 de dosare.

„Anul 2015 a adus cele mai multe sancţiuni disciplinare împotriva judecătorilor: acţiunile disciplinareau fost exercitate în principal de Inspecţia Judiciară împotriva judecătorilor şi au fost pronunţate 25 hotărâri prin care judecătorii au fost sancţionaţi pentru săvârşirea unor abateri disciplinare. Statistic, s-a constatat că majoritatea judecătorilor sancţionaţi desciplinar deţin funcţii de execuţie. Aceştia provin de la instanţe cu volum mare de activitate, în special judecătorii şi tribunale“, conform unui document al Consiliului Superior al Magistraturii.