Timişul - ameninţat de inundaţii şi cutremure

loc la începutul anilor '90. Riscul rămâne însă, conform analizei Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Banat. Dacă Vrancea este prima zonă seismică a României, Banatul ocupă locul

loc la începutul anilor '90. Riscul rămâne însă, conform analizei Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Banat. Dacă Vrancea este prima zonă seismică a României, Banatul ocupă locul al doilea, atât din punctul de vedere al numărului de cutremure, cât şi prin energia eliberată.
Un număr relativ mare de zone cu risc seismic ridicat rezultă după distribuţia epicentrelor. Specialiştii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Banat au identificat opt falii seismice principale: Timişoara Vest, Săcălaz - Sânmihaiu Român, Banloc - Liebling - Buziaş, Becicherecu Mic - Maşloc şi Sacoşu Mare - Arad.
"Caracterul distructiv al unui eventual cutremur este foarte divers şi gradat în judeţ, cu tendinţă clară de concentrare în zonele cu clădiri joase, construite până în anul 1940", se arată în studiu.

Risc mare de inundaţii
Conform specialiştilor, cauzele inundaţiilor sunt "revărsarea creată de creşterea debitelor în urma unor ploi abundente şi îndelungate sau de suprapunerea ploilor abundente peste stratul de zăpadă". Inundaţii se pot produce pe râul Bega (în porţiunea Tomeşti, Făget, Mănăştur, Balinţ), pe râul Timiş (în porţiunea Găvojdia, Sacu, Lugoj, Grăniceri), pe râul Bârzava (la Gătaia, Berecuţa, Birda, Mănăstire şi Denta) şi pe râul Mureş (la Periam Port, Igriş, Saravale şi Cenad). Există însă mai multe pâraie care se pot revărsa după ploi abundente.
În urma unor accidente hidrologice, pot fi afectate şase localităţi în aval de barajul de acumulare Surduc. În acest caz, aproximativ 2.500 de persoane ar trebui să fie evacuate. şi nodul hidrotehnic de la Coşteiu ar afecta localităţile din aval, dacă stăvilarele s-ar bloca în poziţia deschis.
Riscul de producere a unor alunecări de teren este ridicat în 13 localităţi din zonele de deal şi de munte din estul judeţului. Localităţile cele mai afectate ar fi Brestovăţ, Ohaba Lungă, Pietroasa şi Secaş, dar şi kilometri întregi de drumuri naţionale, judeţene şi comunale.

Posibile accidente chimice
Paragraful "Urgenţe radiologice şi căderi de obiecte cosmice" este expediat în câteva cuvinte, semn că Timişul nu intră în zona de risc pentru asemenea evenimente. "Iradierea, contaminarea radioactivă a populaţiei sau a factorilor de mediu din judeţ se pot produce în urma unor accidente nucleare transfrontaliere, urmare a căderii unor obiecte cosmice sau a unor acţiuni teroriste", se arată în studiu.
Sursele unor posibile accidente chimice, în schimb, pot fi agenţii economici din Timişoara care folosesc instalaţii de răcire cu amoniac, uzinele de apă care folosesc clorul (din Timişoara şi din Lugoj). Riscul este mare la Solventul şi la Bega Chim, care pot folosi oxidul de etilenă. Accidente chimice se pot întâmpla şi pe timpul transportului de substanţe periculoase, în special pe magistralele feroviare Timişoara - Stamora Moraviţa şi Timişoara - Jimbolia, dar şi pe drumurile judeţene şi naţionale.