Sentinţă irevocabilă: DNA, TVR şi Rodica Culcer trebuie să-i plătească lui Remeş daune de 15.000 de lei pentru difuzarea unor înregistrări din cazul „Caltaboşul”

Publicat: 09.11.2016 08:33

Ultima actualizare: 05.08.2022 22:11

Imagine difuzata de TVR, Remes cu spate, si Ioan Avram Muresan

Fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeş a câştigat definitiv procesul prin care a ceru daune morale pentru difuzarea unor filme făcute în timpul monitorizării sale din dosarul „Cataboşul”. DNA, TVR şi fosta şefă a ştirilor TVR Rodica Culcer tebuie să-i plătească 15.000 de lei. Remeş a chemat în judecată şi Administraţia Prezidenţială, dar instanţele au decis că instituţia nu are calitate procesuală.

Practic Curtea Supremă a respins ca nefondate recursurile declarate de DNA, TVR şi Rodica Culcer împotriva sentinţei date de Curtea de Apel Braşov. Decizia este irevocabilă.

Magistraţii au confimat sentinţa Curţii de Apel Braşov din 30 iunie 2016: „Admite în parte apelul formulat de către reclamantul Decebal Traian Remeş împotriva sentinţei civile nr. 1599/28.11.2014 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, pe care o schimbă în parte, în sensul că: Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Direcţia Naţională Anticorupţie. Admite în parte acţiunea civilă formulată şi precizată de către reclamantul Decebal Traian Remeş în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Naţională Anticorupţie, Societatea Română de Televiziune şi Rodica Culcer, şi în consecinţă: Obligă pârâtele Direcţia Naţională Anticorupţie, Societatea Română de Televiziune şi Rodica Culcer să plătească în solidar reclamantului Decebal Traian Remeş suma de 15 000 lei, despăgubiri civile. Obligă pârâta Societatea Română de Televiziune să înceteze difuzarea înregistrărilor audio video ambientale şi telefonice ce au constituit probe în dosar penal nr. 157/P/2007. Obligă pârâta Societatea Română de Televiziune să publice prezenta hotărâre, pe socoteala sa, într-un ziar de acoperire naţională, după rămânerea acesteia irevocabilă. Păstrează restul dispoziţiilor privind soluţionarea celorlalte excepţii şi pretenţii. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare”.

Procesul civil în care fostul ministru al Agriculturii cere daune pentru divulgarea probelor din dosarul „Caltaboşul” a început la Tribunalul Bucureşti în 11 februarie 2011, dar a fost suspendat în 17 februarie 2012, până la soluţionarea dosarului penal în care a fost judecat Remeş. În timpul judecătorii apelului la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Braşov.

Ce s-a întâmplat cu dosarul penal

În 25 februarie 2013, Completul de cinci judecător al instanţei supreme i-a condamnat definitiv pe Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan la câte trei ani de închisoare cu executare în dosarul „Caltaboşul”. De asemenea, denunţătorul celor doi, Gheorghe Ciorbă, a primit o pedeapsă de un an şi şase luni de închisoare cu suspendare. După mai bine de două luni de la decizia de condamnare, în 10 mai 2013 a fost reluat procesul civil. Dosarul a fost încheiat în 21 noiembrie 2014, după un an şi şase luni de la reluarea judecării, timp în care au fost şase termene, decizia fiind pronunţată în 28 noiembrie.

La 10 octombrie 2007, în timpul anchetei DNA în dosarul „Caltaboşul”, TVR a difuzat în jurnalul de la ora 19.00 imagini de la o întâlnire a lui Remeş cu fostul ministru Ioan Avram Mureşan, în care acesta din urmă îi dă un plic, precum şi înregistrări audio referitoare la licitaţii. Decebal Traian Remeş şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Agriculturii în 11 octombrie 2007, după ce postul naţional de televiziune a difuzat imaginile din înregistrarea video a întâlnirii sale cu Ioan Avram Mureşan.

Procesul

Ulterior trimiterii sale în judecată în dosarul de corupţie, la 6 octombrie 2010, fostul ministru a dat în judecată SRTv, DNA, Administraţia Prezidenţială, pe şeful statului, Traian Băsescu, precum şi pe şeful ştirilor TVR din acea perioadă, Rodica Culcer. Remeş a cerut instanţei Tribunalului Bucureşti să oblige aceste persoane şi instituţii la plata, în solidar, a zece milioane de lei, daune civile, pentru prejudiciul moral şi vătămarea dreptului nepatrimonial personal, prin divulgarea unor probe din dosarul în care a fost deferit justiţiei pentru fapte de corupţie.

Citește și: DNA: Udrea şi Ariton candidează din nou şi ar putea ajunge în funcţiile din care au comis infracţiunile din „Gala Bute“

Remeş a arătat în acţiune că prin difuzarea, în 10 octombrie 2007, pe postul public de televiziune a unui montaj, compus din video şi pasaje audio, denumit „Flagrant”, i-au fost încălcate mai multe drepturi fundamentale ocrotite de Constituţie, dar şi de pactele şi tratatele europene şi internaţionale, precum „dreptul la demnitate, cinste, onoare, bună reputaţie, prestigiul şi dreptul la viaţă privată”.

Ce a cerut Decebal Traian Remeş

Prin acţiunea depusă la instanţă, Remeş a cerut Tribunalului Bucureşti „încetarea actelor de defăimare” la adresa sa, precum şi obligarea celor nominalizaţi la publicarea pe propria cheltuială a deciziei instanţei, într-un ziar cu tiraj naţional, după rămânerea definitivă a sentinţei.

„Ulterior, înregistrările au stat la baza rezoluţiei procurorului Claudiu Dumitrescu, din ianuarie 2008, de începere a urmăririi penale pentru trafic de influenţă iar apoi în 6 iunie 2008 am fost trimis în judecată”, a scris Remeş în acţiune, care arăta că, prin difuzarea probelor audio-video de către postul public de televiziune înainte de începerea urmăririi penale şi trimiterea în judecată acestea şi-au pierdut caracterul nepublic sau secret.

Cum s-a apărat Rodica Culcer

În întâmpinarea depusă la dosar de Rodica Culcer, aceasta menţionează că acţiunea ar fi tardiv introdusă de fostul ministru în raport de „momentul naşterii presupusei fapte", respectiv difuzarea probelor pe postul public din 10 octombrie 2007. Potrivit sursei citate, termenul legal de introducere a unei astfel de acţiuni ar fi de trei ani, respectiv până în 10 octombrie 2010, astfel că acesta ar fi fost depăşit cu aproape un an.
În acelaşi document, Culcer mai arată că Remeş face "speculaţii" şi că nu aduce probe prin care să dovedească o eventuală scurgere de informaţii, el apelând la deducţii logice. Ea mai arată că TVR are "surse serioase de informare", fiind televiziunea publică şi că materialul "Flagrant" difuzat la acea vreme a respectat toate rigorile jurnalistice, constituţionale şi legale.
Într-o altă cerere de întâmpinare, depusă la dosar de către DNA, se arată că această instituţie nu a furnizat niciodată probe din acest caz sau altele, singura informare de tip public reprezentând-o difuzarea unui comunicat de presă ce respecta, de asemenea, toate rigorile cerute.

Citește și: Dan Stroe, suspect în dosarul lui Sorin Blejner, de negăsit. El este milionarul care a devenit angajat la stat

Acuzaţiile procurorilor DNA

În dosarul „Caltaboşul”, Decebal Traian Remeş, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada aprilie-octombrie 2007, a fost judecat pentru trafic de influenţă, Ioan Avram Mureşan, pentru complicitate la cumpărare de influenţă, în formă continuată, iar omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, pentru cumpărare de influenţă.

Potrivit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 13 septembrie 2007 şi 23 septembrie 2007, Remeş, în calitate de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, funcţie deţinută la acea dată, ar fi acceptat şi primit produse alimentare (caltaboş şi ţuică) în valoare de 1.500 de lei şi suma de 15.000 de euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Mureşan.

Decebal Traian Remeş a fost încarcerat în Penitenciarul Baia Mare din 25 februarie 2013 până în 11 februarie 2014 când a fost eliberat condiţionat, după ce a ispăşit un an din pedeapsă.