Şefa Curţii Supreme cere Parlamentului să retrimită la MJ proiectul de modificare a legilor Justiţiei. Procurorul general: Procesul legislativ, deturnat
0
Şefa Curţii Supreme, judecătoarea Cristina Tarcea, cere preşedinţilor celor două Camere a Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, dar şi preşedintelui Comisia speciale în domeniul justiţiei, Florin Iordache, să retrimită la Ministerul Justiţiei proiectul de modificare a legilor Justiţiei. Procurorul general al României cere retrimiterea proiectului legslativ la MJ.
UPDATE 17.40 Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, joi, că Ministerul Justiţiei a început un proces legislativ de modificare a legilor din domeniu care a fost stopat şi deturnat şi consideră că Inspecţia Judiciară nu poate fi plasată în zona Executivului pentru a verifica instituţiile judiciare.
Întrebat, după şedinţa CSM, la ce s-a referit Ministerul Public când a folosit, în comunicatul transmis joi, sintagma „deturnarea parcursului declarat al modificărilor”, procurorul general a explicat: "Ne-am referit la faptul că iniţiatorul, Ministerul Justiţiei, a început un proces legislativ care a funcţionat o perioadă de timp, el a fost stopat şi, după părerea noastră, deturnat în condiţiile în care nu sunt respectate aceste standarde de eficienţă şi de transparenţă în dezbaterea legilor. Iată, acest document se află acum la Comisia specială din Parlament, iar solicitarea noastră este de a se retrimite de la Parlament la MJ pentru a avea loc o dezbatere între specialişti, pentru a fi analizate toate aspectele care doresc a fi modificate în cadrul legislaţiei privind Justiţia şi să fie avute în vedere de asemenea punctele de vedere ale instituţiilor din Justiţie care sunt îndreptăţite, să fie avute în vedere punctele de vedere ale magistraţilor care au exprimat idei foarte pertinente în legătură cu modul în care ar trebui să funcţioneze Justiţia", citat de Agerpres.
El a subliniat că a fost emis un punct de vedere al Înaltei Curţi şi că va fi şi un comunicat al CSM. „Orice modificare a legilor Justiţiei trebuie să se întemeieze pe aceste standarde de transparenţă şi de dialog interinstituţional, fiindcă numai astfel putem obţine nişte legi în care să avem încredere şi să avem o justiţie independentă, în care cu toţii să avem încredere", a spus şeful Ministerului Public.
Legat de reglementarea Inspecţiei Judiciare, Lazăr a susţinut că aceasta ţine de domeniul autorităţii judecătoreşti şi că există un CSM care este garantul independenţei justiţiei. „Dacă noi nu avem încredere în garantul independenţei justiţiei, atunci nu ştiu ce să mai înţeleg. Noi trebuie să ne hotărâm foarte clar — în arhitectura statului român există autoritatea judecătorească distinctă faţă de autoritatea executivă şi noi nu putem spune că am putea să plasăm IJ la Executiv pentru a verifica instituţiile judiciare. Este clar ca IJ trebuie să rămână în acest domeniu al autorităţii judecătoreşti, are acum o anumită independenţă, însă trebuie văzute atribuţiile acestei IJ raportate la CSM, care este garantul independenţei Justiţiei", a menţionat procurorul general.
Toader, ironii la adresa şefei CSM
UPDATE 16.40 Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a spus, joi, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), preşedintei Consiliului, Mariana Ghena, că dialogul cu privire la proiectul de modificare a legilor justiţiei va trebui să fie purtat cu comisia specială parlamentară care a preluat iniţiativa.
Ghena l-a întrebat pe ministrul Justiţiei care sunt paşii de urmat după preluarea proiectului de către comisia specială şi dacă aceasta va trimite proiectul spre avizare către CSM, Toader răspunzând că dialogul se va purta cu comisia. „Repet şi vreau să se reţină următorul aspect, că nu eu am avut iniţiativa să mă duc la comisia specială, să bat la uşă "bună ziua, vin să vă predau proiectul", pentru că legea 24 şi nicio normă de tehnică legislativă nu ar fi permis aşa ceva. (...) Din punctul meu de vedere, ca ministru, proiectul de lege este finalizat. Eu am dat curs, ceea ce nimeni nu poate refuza în ţara asta, invitaţiei unei comisii special constituite. (...) Din momentul în care membrii comisiei parlamentare au preluat ca iniţiativă, mai departe dialogul îl purtaţi cu comisia de pe poziţia CSM, după cum tot cu comisia voi purta şi eu dialogul de pe poziţia ministrului Justiţiei, a Ministerului Justiţiei şi voi da curs şi voi fi prezent la toate şedinţele. Dvs, ca preşedintă a CSM, nu cred că trebuie să mă întrebaţi pe mine ce părere am", a spus Toader, citat de Agerpres.
El a fost întrerupt de Ghena, care i-a spus că l-a întrebat în calitate de specialist, ministrul mulţumindu-i pentru apreciere. „Informal, dvs. ne-aţi dat un alt răspuns. (...) Răspunsul pe care eu informal l-am înţeles a fost acela că acest proiect ar trebui să fie înaintat de către comisia specială CSM, supus consultării corpului de magistraţi şi într-un final supus procedurii de avizare de către plenul CSM", a afirmat Ghena.
În replică, Toader a arătat că sunt valabile ambele răspunsuri, cel formal şi cel informal. „În alţi termeni, eu am declinat răspunsul spunând că dialogaţi cu comisia specială, dvs. aţi formulat răspunsul şi eu doar rămâne să spun că aşa este. Rămâne valabil ceea ce v-am spus informal, rămâne valabil şi ceea ce v-am spus şi formal", a afirmat ministrul Justiţiei.
PG cere retrimiterea proiectului la MJ
UPDATE 15.25 Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reiterat poziţia conform căreia orice modificări de substanţă propuse a fi aduse legilor justiţiei au o importanţă deosebită atât pentru sistemul judiciar cât şi pentru societatea românească în ansamblu. „În acest context, apreciem ca fiind necesară organizarea unei dezbateri publice autentice, condiţia transparenţei fiind obligatorie într-un stat de drept în care independenţa şi buna funcţionare a justiţiei sunt esenţiale”, arată Parchetul General.
„Ministerul Public consideră că deturnarea parcursului declarat al modificărilor – de la iniţiativă legislativă a Guvernului prin Ministerul Justiţiei la transmiterea acestor modificări către Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei – nu îndeplineşte standardele de exigenţă în ceea ce priveşte dezbaterea publică şi dialogul interinstituţional”, arată sursa citată.
În aceste condiţii, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că îndeplinirea standardelor enunţate anterior poate fi realizată prin retrimiterea de către Parlamentul României a proiectului de modificare a legilor justiţiei la Ministerul Justiţiei în vederea complinirii aspectelor de fond şi de formă sesizate public de către corpul magistraţilor şi de reprezentanţii societăţii civile.
Toader are replica pregătită
UPDATE 14.40 Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, joi, referitor la reacţia şefei ÎCCJ privind procedura din Parlament în cazul proiectului de modificare a legilor Justiţiei, că este vorba de libertatea de exprimare şi că, cel mai probabil, şi CSM va transmite un comunicat, faţă de care el va avea un răspuns, "o replică deja pregătită".
"În primul rând este vorba de libertatea de exprimare. Eu merg la şedinţa de Guvern acum şi CSM probabil va da comunicat şi eu voi da un răspuns, o replică pe care o am deja pregătită", a afirmat Toader, după şedinţa CSM. El a reacţionat în cazul declaraţiilor privind nevoia unui studiu de impact în cazul prevederilor referitoare la recursul compensatoriu.
"Pe câţi aţi întrebat şi nu aţi vrut să clarificaţi, să accentuaţi faptul că, la un proiect de lege, studiul de impact se face în faza de adoptare a legii şi nu în faza de punere în executare a legii. Nu s-a prezentat aspectul acesta. Nu ştiu de ce. Sigur unii nu au ştiut. (...) Studiul de impact e când se face legea, nu când se aplică legea. Din prima zi în care intră în vigoare tu eşti un executant, trebuie să o pui în aplicare, nu te apuci de studii", a precizat ministrul Justiţiei, citat de Agerpres.
Toader a menţionat că va face clarificări de fiecare dată când va fi întrebat despre o problemă de justiţie şi că nu evită niciun răspuns. "Ori de câte ori voi fi întrebat pe o problemă de justiţie, ştiţi că nu evit niciun răspuns şi stau de vorbă. Dacă (...) la următoarea şedinţă mă vor întreba din nou vom discuta din nou şi voi răspunde. În tot cazul, orice discuţie, orice dialog poate fi benefic chiar pentru cei care nu erau prezenţi, poate nu au înţeles de prima dată", a mai subliniat Toader.
Discuţii în CSM
UPDATE 14.00 Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat, joi, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), că proiectul privind modificarea legilor justiţiei a fost preluat de o comisie specială, însă acesta va fi transmis tuturor acelora care pot contribui la îmbunătăţirea soluţiilor propuse.
"În baza hotărârii Parlamentului este înfiinţată acea comisie specială comună. (...) Comisia a considerat că faptul că îşi însuşeşte acel proiect, îl preia ca inţiativă parlamentară. (...) Eu nu puteam, după tehnica legislativă, să predau proiectul de lege comisiei pentru că eu mă raportez la Guvern, dar comisia putea să îmi solicite, ceea ce a şi făcut, prezentarea proiectului şi să vadă dacă şi-l însuşesc ca iniţiativă legislativă. (...) Comisia a preluat iniţiativa, comisia va coordona toate dezbaterile, urmând ca proiectul să meargă în Parlament în procedură de legiferare. (...) Membrii comisiei şi preşedintele comisie, ieri, în şedinţă publică, spunea că va transmite proiectul la toţi cei care într-un fel sau altul participă la perfecţionarea, îmbunătăţirea proiectului de lege. La început a enumerat CSM, MP, ÎCCJ, DNA, DIICOT, profesiile liberale, societate civilă. Prin urmare, (...) l-au preluat ca iniţiativă, l-au postat, vi-l vor trimite, îl vor trimite la toţi cei care pot contribui la îmbunătăţirea soluţiilor legislative propuse, dvs. veţi avea posibilitatea, ocazia, dreptul, obligaţia să vă exprimaţi în acest sens", a spus Toader, citat de Agerpres.
Ministrul a explicat că a făcut o solicitare de aviz din partea Comisiei de la Veneţia cu privire la procedura de urmat pentru desemnarea procurorilor de rang înalt, însă varianta optimistă pentru primirea avizului era decembrie 2017 sau martie 2018.
"În acest context (...), conducerea coaliţiei de guvernare a decis să nu se aştepte încă vreo câteva luni de zile până la demararea procedurii de legiferare şi proiectul să fie preluat, asumat ca iniţiativă de un grup de parlamentari, nu ştiu câţi şi nu ştiu de unde, oricum cu siguranţă din coaliţia majoritată", a afirmat ministrul Justiţiei.
De asemenea, Toader a arătat că proiectul de lege pentru modificarea legilor justiţiei a primit din partea CSM un aviz negativ cu un vot la limită, fiind contrazis de judecătoarea Andreea Chiş.
"La nivelul Ministerului Justiţiei s-a finalizat proiectul de lege pentru modificarea legilor justiţiei, un proiect de lege pe care în forma iniţială primită l-aţi avizat negativ, aţi dat un aviz negativ, un aviz consultativ, un vot la limită de 10 la 8, ceea ce înseamnă că sistemul nu este chiar tot pentru avizul pe care l-aţi susţinut, chiar dacă faceţi referire la 4.000 de magistraţi care sunt pe aceeaşi frecvenţă cu demersul dvs, eu nu am de unde să ştiu, nu am verificat şi nici nu îmi propun, dar înţeleg faptul că majoritatea sunt procurorii care au semnat acel demers (...). Proiectul de lege căruia cu un vot la limită i-aţi dat un aviz negativ per total, la pachet, pe proiectul de lege, conţine foarte multe propuneri dintre cele pe care CSM-ul le-a formulat. Majoritatea propunerilor din legea 317 vă aparţin dvs, de aceea spuneam că îmi este greu să accept faptul că aţi dat un aviz negativ inclusiv pe propunerile dvs., după cum negativ este şi avizul la propunerile de modificare a legilor în acord cu legile justiţiei", a spus Toader.
Judecătoarea Andreea Chiş a arătat că votul nu a fost chiar atât de strâns.
"Din câte ştiu, colegele care au fost în vizită în ţară au spus că şi ele ar fi votat negativ, dacă ştiau dinainte. (...) Cred că este nedrept să spuneţi că a fost un vot aşa de strâns, pentru că doi au fost societate civilă, au fost şase judecători, din cei 9, din care unul a revenit şi a spus că, dacă ar mai vota încă o dată, ar vota altfel. Şi colegele, din câte ştiu eu şi vă rog să îmi confirmaţi, (...) aţi declarat în faţa colegilor că dacă ştiaţi dinainte că noi vom vota un aviz negativ, ceea ce cred că rezulta oricum din dezbaterile din plen, aţi fi votat la fel. Cred că este corect să ştie şi domnul ministru", a spus Chiş.
Comunicatul Cristinei Tarcea
Şefa Curţii Supreme, judecătoarea Cristina Tarcea arată într-un comunicat de presă că „Intregul parcurs al propunerilor de modificare a Legilor nr. 303, 304 şi 317 adoptate în anul 2004, demonstreaza că nu a existat transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional şi că nu au fost respectate dispoziţiile legale care reglementează mecanismul de elaborare şi adoptare a actelor normative”. Ieşirea publică a preşedintelui Curţii Supreme, într-un asfel de caz, este fără precedent.
Tarcea arată că este de notorietate faptul că Ministerul Justiţiei şi-a asumat iniţiativa legislativă, urmând să propună Guvernului modificările celor trei legi. În acest scop au avut loc dezbateri publice şi s-a iniţiat procedura de avizare. „Constat că, în loc să fi finalizat procedura pe care şi-a asumat-o, Ministrul Justiţiei a luat act că trebuie să prezinte propunerile sale Comisiei speciale comune, constituită în baza Hotărârii nr. 69 adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat la 27 septembrie 2017 şi publicată în Monitorul oficial al României nr. 776 din 29 septembrie 2017”, se arată în comunicatul Curţii Supreme.
Integral comunicatul ICCJ
„Comunicat cu privire la procedura de modificare a legilor justiţiei,
Proiectul legilor justiţiei a constituit un amplu subiect de discuţie în spaţiul public în ultima perioadă şi este normal să fie aşa din moment ce o societate democratică nu poate funcţiona fără o justiţie puternică şi independentă.
Independenţa şi eficienţa sistemului judiciar au fost exigenţe pe care România a trebuit să le îndeplinească şi, în acest context, trebuie subliniat faptul că, la momentul aderării României la Uniunea Europeană, a fost instituit Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV) pentru a remedia deficienţele reformei sistemului judiciar şi pentru a combate corupţia.
În ultimul raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, se subliniază că pentru îndeplinirea obiectivelor de referinţă ale mecanismului este nevoie de „o combinaţie de măsuri legislative şi instituţionale”.
Or, aceasta presupune în primul rând transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional. De asemenea, mecanismul adoptării legilor, indiferent care ar fi obiectul acestora de reglementare, presupune respectarea dispoziţiilor legale în baza cărora acest mecanism funcţionează.
Ieri, ministrul justiţiei, invitat al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, a anunţat ca deşi urma să vadă procedura de urmat, a luat act că trebuie să prezinte proiectul în faţa acestei comisii.
Intregul parcurs al propunerilor de modificare a Legilor nr. 303, 304 şi 317 adoptate în anul 2004, demonstreaza că nu a existat transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional şi că nu au fost respectate dispoziţiile legale care reglementează mecanismul de elaborare şi adoptare a actelor normative,
Astfel, potrivit art. 74 alin. 1 din Constituţia României, iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Este de notorietate faptul că Ministerul Justiţiei şi-a asumat iniţiativa legislativă, urmând să propună Guvernului modificările celor trei legi. În acest scop au avut loc dezbateri publice şi s-a iniţiat procedura de avizare.
Constat că, în loc să fi finalizat procedura pe care şi-a asumat-o, Ministrul Justiţiei a luat act că trebuie să prezinte propunerile sale Comisiei speciale comune, constituită în baza Hotărârii nr. 69 adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat la 27 septembrie 2017 şi publicată în Monitorul oficial al României nr. 776 din 29 septembrie 2017.
Din declaraţia publică a iniţiatorului, făcută ieri în Parlament, nu rezultă în ce calitate şi în baza cărei proceduri ministrul a înaintat propunerile sale Comisiei speciale.
Este adevărat că, potrivit art. 27 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, în cazul proiectelor unor legi complexe, care interesează domeniul de activitate al justiţiei, se pot constitui comisii de elaborare, dar numai la nivelul Ministerului Justiţiei, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul propunerilor de modificare a legilor justiţiei, asumate de acest minister.
De asemenea, este adevărat că prin Hotarârea nr. 69/2017 invocată mai sus s-a constituit Comisia specială comună pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, dar obiectivele acesteia sunt strict stabilite prin art. 1 şi vizează modificarea codurilor în materie civilă şi penală. Doar lit. j) a art. 1 prevede ca obiectiv transmiterea către Comisia specială a tuturor actelor normative cu incidenţă asupra justiţiei, dar nu a oricăror acte, ci doar a celor aflate deja în procedură parlamentară.
De aceea, înaintea oricăror discuţii privind conţinutul modificărilor propuse, se impune clarificarea cadrului legal în baza căruia vor fi discutate, pentru că adoptarea unor acte normative - cu atât mai mult atunci când este vorba despre legile justiţiei - presupune rigoare, transparenţă şi previzibilitate.
Prin urmare, solicit preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului României şi comisiei speciale să permită finalizarea procedurii legale pe care şi-a asumat-o ca iniţiator Ministerul Justiţiei şi să retrimită acestuia proiectul în vederea finalizării sale.
Este singura soluţie care ar asigura edictarea unor reglementări realiste, deoarece statutul magistratului, organizarea şi funcţionarea instanţelor, precum şi a Consiliului Superior al Magistraturii presupun analize şi studii de impact care nu au fost făcute până în prezent şi care, potrivit legii, nu se pot realiza decât prin ministerele de resort.
Iulia Cristina Tarcea, Preşedinte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”
Se încarcă comentariile...
