Scrisoare deschisă de susţinere a integrităţii Muzeului Antipa: Orice discuţie privind înstrăinarea unei părţi din parcul muzeului este neavenită

Peste 50 de academicieni şi reprezentanţi ai unor organizaţii non-guvernamentale din domeniul protecţiei mediului cer premierului Viorica Dăncilă să susţină Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ subliniind necesitatea de a păstra intactă suprafaţa de teren ce aparţine muzeului. Demersul vine în contextul în care Secretariatul guvernului studiază posibilitatea ridicării Muzeului Holocaustului în curtea Muzeului Antipa

„Considerăm că orice discuţie privind înstrăinarea unei părţi din parcul Muzeului Antipa este complet neavenită în contextul nevoii imperioase de extindere şi dezvoltare a Muzeului Antipa. Ne exprimăm, totodată, susţinerea deplină pentru poziţia exprimată deja de conducerea instituţiei potrivit căreia păstrarea intactă a suprafaţei de teren ce aparţine muzeului este de o importanţă majoră, fiind garantul existenţei şi dezvoltării Muzeului Antipa şi unica sa posibilitate de extindere”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de peste 50 de academicieni.

Semnatarii susţin că dezvoltarea patrimoniului şi diversificarea activităţilor muzeului din ultimii 100 de ani au amplificat nevoia de spatiu, Muzeul Antipa confruntându-se cu o nevoie imperioasă de suplimentare a spaţiului de depozitare pentru colecţiile sale în continuă creştere.

„Considerăm că, în situaţia în care ar exista o soluţie pentru realizarea unei construcţii în curtea Muzeului Antipa, respectând restricţiile impuse de actualele regulamente urbanistice, aceasta trebuie aplicată cu prioritate pentru extinderea Muzeului Antipa”, se arată în scrisoarea deschisă adresată premierului.

„Subliniem faptul că Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ este una dintre cele mai vechi şi prestigioase instituţii muzeale din România, decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, fiind primul muzeu asumat şi construit de Statul Român în forma în care există astăzi. Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de exemplare şi un număr de vizitatori de 311.639 în anul 2018, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este, de asemenea, unul dintre cele mai iubite şi vizitate muzee din Bucureşti şi din ţară”, se arată în documentul citat.

Semnatarii scrisorii subliniază că susţin deplin realizarea Muzeului de Istorie a Evreilor din România însă acest demers nu trebuie să pună în pericol integritatea Muzeului Antipa.

„Susţinem pe deplin realizarea unui Muzeu de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România dar ne exprimăm încrederea că Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Guvernul României vor găsi o modalitate de a oferi un spaţiu potrivit acestei noii instituţii culturale fără a pune în pericol integritatea Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“, monument istoric de importanţă naţională”, susţin semnatarii.

Guvernul a solicitat Muzeului Antipa cedarea a 5.300 de metri pătraţi

Secretariatul General al Guvernului a solicitat Muzeului „Grigore Antipa” din Bucureşti, cedarea a 5.300 de metri pătraţi din parcul instituţiei în vederea construirii acolo a  Muzeului Holocaustului din România. Toni Greblă, secretarul general al Guvernului, a declarat că terenul pe care se află Muzeul Antipa este proprietatea statului, dat în folosinţă gratuită instituţiei, folosinţă ce poate fi retrasă. „Nu a fost luată încă o decizie definitivă. Guvernul s-a angajat să sprijine Institutul (Elie Wiesel, n.r.) şi comunitatea evreiască în a realiza la Bucureşti un Muzeu al Holocaustului. Ceea ce cred că mai toată lumea sprijină. Acum trebuie identificată o posibilă locaţie unde să fie ridicat sau amenajat un astfel de muzeu”, a declarat Toni Greblă. Secretarul general al Guvernului a precizat că, după refuzul Consiliului General al Capitalei să atribuie o clădire din centrul istoric Institutului aceştia au venit cu propunerea folosirii acestui spaţiu din parcul Muzeului Antipa. 

Oficialul a precizat însă că doar după dezmembrarea terenului se poate studia dacă o clădire destinată Muzeului Holocaustului poate fi construită pe acest teren. „Vom vedea după ce terenul va fi dezmembrat, va rezulta o schiţă a unui posibil amplasament al viitorului muzeu şi vom solicita şi alte avize de la Primăria Capitalei, să vedem ce ne zice prin certificatul de urbanism, posibile soluţii de încadrare în zonă, dacă se poate încadra în zonă o asemenea construcţie sau nu. În funcţie de această decizie, vom vedea ce trebuie făcut pe viitor", a explicat Toni Greblă, citat de Mediafax.

Conducerea Muzeului Antipa a transmis Ministerului Culturii că îşi manifestă opoziţia faţă de ideea de înstrăinare 45% din suprafaţa liberă de construcţii a instituţiei. Calitatea de monument istoric a muzeului, în integralitatea sa, apartenenţa la o zonă construită protejată, importanţa spaţiului verde din incinta instituţiei şi nevoia de spaţiu pentru dezvoltarea în continuare a muzeului, care anul trecut a avut peste 300.000 de vizitatori, sunt doar o parte dintre argumentele în refuzul celor de la Antipa. Luis Ovidiu Popa, managerul Muzeului Antipa a precizat că anterior solicitării venite de la Guvern, „a fost invitat la sediul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul "Antipa" îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat şi pe care nu o doreşte”.

„Ei sunt în situaţia oricărui om, oricărei instituţii când îi iei ceva sau când îi construieşti în vecinătatea lui, întotdeauna o să aibă nemulţumiri. Terenul este proprietatea statului, este dat în folosinţă gratuită Muzeului Antipa. Drept urmare, folosinţa poate fi retrasă şi atribuită altei instituţii care are o misiune, tot aşa, muzeistică. Juridic, terenul poate fi luat, pentru că este dat în administrare gratuită lor, dar vom lua o asemenea decizie numai după ce vom vedea şi sarcinile care vor fi fost impuse prin certificatul de urbanism şi  alte elemente care ţin de oportunitate. Deocamdată suntem în faza în care se face o schiţă pentru a vedea cum va arăta suprafaţa terenului care poate fi dezlipită”, a fost reaţia Secretarului general al Guvernului, Toni Greblă la refuzul venit din partea Muzeului Antipa.

Semnatarii scrisorii de susţinere a integrităţii Muzeului Antipa

Academician Prof. Univ. Dr. Octavian Popescu, Decan, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Boliay, Cluj Napoca.

Academician Dr. Anca Volumnia Sima, Secretar ştiinţific, Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, Bucureşti, Academia Română

Academician Prof. Univ. Dr. Marian Traian Gomoiu

Membru Corespondent al Academiei Române Dr. Dumitru Murariu, Director Institutul de Biologie al Academiei Române

Membru Corespondent al Academiei Române Prof. Univ. Dr. Maria-Luiza Flonta, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti

Membru Corespondent al Academiei Române Prof. Univ. Dr. Dan Cogălniceanu, Facultatea de Biologie, Universitatea Ovidius Constanţa

Membru Corespondent al Academiei Române Prof. Univ Dr. Mircea Flonta, Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucuresti,   

Prof. Univ. Emerit Dr. Dan-Alexandru Grigorescu, Universitatea Bucureşti, Preşedinte de onoare al Geoparcului Dinozaurilor Haţeg, Director ştiinţific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului

Prof. Univ. Emerit Dr. Angheluţă Vădineanu, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti.

Conf. Univ. Dr. Marius Skolka, Decan Facultatea de Biologie, Universitatea Ovidius Constanţa

Conf. Univ. Dr. Angela Bănăduc, Decan Facultatea de Ştiinţe, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Prof. Univ. Dr. Marieta Costache, Prodecan, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti

Prof. Univ. Dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti

Prof. Univ. Dr. Alexandru Babeş, Departamentul de Anatomie, Biologie Animală, Fiziologie Animală şi Biofizică, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti

Prof. Univ. Mihai Emilian Popa, Departamentul de Geologie, Facultatea de Geologie şi Geofizică, Universitatea din Bucureşti

Prof. Univ. Dr. Laurentiu Rozylowicz, Centrul de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact, Universitatea din Bucuresti

Prof. Univ. Dr. Cristian Iojă, Director al Departamentului Geografie şi Mediu, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti

Prof. Univ. Dr. Nicolae Coman, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Boliay, Cluj Napoca.

Conf. Univ. Dr. Carmen Strungaru, Departamentul de Anatomie, Biologie Animală, Fiziologie Animală şi Biofizică, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti

Conf. Univ. Dr. Violeta Ristoiu, Departamentul de Anatomie, Biologie Animală, Fiziologie Animală şi Biofizică, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti

Conf. Univ. Dr. Andreea-Cristina Staicu, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti

Conf. Univ. Dr. Ing. Zoltan Csiki-Sava, Facultatea de Geologie şi Geofizică, Facultatea de Geologie şi Geofizică, Universitatea din Bucureşti

Conf. Univ. Dr. Doru Bănăduc, Facultatea de Ştiinţe, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Conf. Univ. Dr. Voichiţa Gheoca, Facultatea de Ştiinţe, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Conf. Univ. Dr. Camelia Ureche, Director departament, Departamentul de Biologie, Ecologie si Protectia Mediului, Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău

Conf. Univ. Dr. Dorel Ureche, Departamentul de Biologie, Ecologie si Protectia Mediului, Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău

Conf. Univ. Dr. Carmen Gache, Facultatea de Biologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Conf. Univ. Dr. Victor Surugiu, Facultatea de Biologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Conf. Univ. Dr. Mircea Mitroiu, Facultatea de Biologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Conf. Univ. Dr. Lucian Pârvulescu, Departamentul Biologie-Chimie, Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie, Universitatea de Vest din Timişoara

Asist. Univ. Dr. Alexandru-Florian Deftu, Departamentul de Anatomie, Biologie Animală, Fiziologie Animală şi Biofizică, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti

Silviu Apostol, Learning Designer la DataWave, Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti

Cercet. Şt. gr. I Dr. Simion Nicolaev, Director General, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanţa

Cercet. Şt. gr. I Dr. Manuela Sidoroff, Director General, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice Bucureşti

Cercet. Şt. gr. I Dr. Adrian Stănică, Director General, Institutul Naţional de Cercetarea Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - GeoEcoMar Bucureşti

Cercet. Şt. gr. I Dr. Marian Tudor, Director, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” Tulcea

Cercet. Şt. gr. I Dr. Sorina Fărcaş, Director, Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca

Cercet. Şt. gr. I Dr. Oana Moldovan,  Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca

Cercet. Şt. gr. III Dr Florina Raicu, Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” Bucureşti

Cercet. Şt. gr. III Dr. Valentin Dumitraşcu, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române

Dr. Alecu DIACONU, Institutul de Cercetări Biologice, Iaşi

Dr. Orieta Hulea, Director General, WWF România

Dr. Dan Hulea, Director Executiv, Societatea Ornitologică Română

Dan Bărbulescu, Director Executiv, Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti

Dr. Răzvan Popescu Mirceni, Director Executiv, Oceanic Club

Dr. Dragoş Mantoiu, Preşedinte, Asociaţia Wilderness Research and Conservation

Ovidiu Roşu, Fundaţia Visul Luanei

Mihai Stoica, Director Executiv, Asociaţia 2Celsius

Toma Pătraşcu, Director, Bucharest Science Festival

Claudia Florescu, Grupul de Iniţiativă Civica Kiseleff