Sabotaj sau prostie? Imagini de la Colectiv despre care procurorii nu au habar

Imagini cutremurătoare de acum 4 ani, de la nenorocirea din clubul Colectiv, au apărut joi în spaţiul public deşi în dosarul în care procurorii anchetează cauzele incendiului nu erau. Pompierii, care au realizat filmuleţul, au explicaţii halucinante: nu au dat imaginile procurorilor pentru că aceştia nu le-au cerut

La 4 ani de la Colectiv opinia publică află cu stupefacţie că există înregistrări video, făcute chiar de autorităţi în noaptea tragediei, care nu au fost depuse la dosarul trimis în judecată încă din 2016. Mai exact, joi, în mass-media a apărut o înregistrare video realizată de militarii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) despre care procurorii care au instrumentat dosarul „Colectiv” nici nu au ştiut că există. 

Oficialii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), acolo unde au ajuns înregistrările, au susţinut joi că nu au făcut publice imaginile până acum, „pentru că au un puternic impact emotional”. Totodată, ei au spus că imaginile din timpul intervenţiilor sunt puse la dispoziţia tuturor organelor abilitate, doar în baza unei solicitări. Mai exact, dacă nu le-a cerut nimeni, ei nu le-au furnizat şi nici nu au spus că există până nu a aflat presa despre ele, la 4 ani de la evenimentul tragic.

Nimeni n-a cerut-o, nimeni n-a dat-o

„Imaginile nu au fost solicitate în mod punctual”, s-a scuzat joi prim-adjunctul IGSU, colonelul Cristian Radu, care a completat că „acestea vor fi puse la dispoziţia oricărei structuri abilitate care solicită acest lucru”. Afirmaţia acestuia a fost întărită şi de Orlando Şchiopu, cel care a coordonat pentru scurt timp operaţiunile din noaptea incendiului din poziţia de adjunct al şefului ISU. Acesta a mărturisit că nu ştie de vreo cerere de imagini foto-video din partea procurorilor, specificând că aceştia au cerut doar „mai multe documente şi înscrisuri”. 

Conducerea IGSU ar putea fi acuzată de neglijenţă, ba chiar şi de ascunderea unor probe, dacă procurorii dovedesc că acţiunile acestora au fost făcute cu scopul de a împiedica aflarea adevărului, susţin experţii în drept. 

Un haos generalizat

Înregistrarea de 20 de minute publicată joi de „Libertatea” readuce în prim-plan haosul generalizat care a caracterizat intervenţia autorităţilor la clubul Colectiv. Oameni resuscitaţi pe caldarâm, pompieri care nu ştiu încotro s-o apuce, oameni arşi sprijindu-se de ziduri, civili care încearcă să ajute victimele cărându-le, cu mâinile goale, spre ambulanţe, dar şi un Orlando Şchiopu, aflat în mijlocul acţiunii, care înjură în timp ce le spune celor din subordine sa să nu se mai concentreze pe oamenii morţi, ci pe cei care încă mai pot fi salvaţi.

Imaginile cu persoane resuscitate direct pe trotuar au stârnit, poate chiar mai mult decât altele, reacţii emoţionale puternice din partea celor care le-au vizionat. Dar potrivit experţilor salvatorii care au intervenit la faţa locului şi-au făcut datoria ca la carte. De exemplu, Ionuţ Butoi, un militar român grav rănit în Afganistan, a explicat că în cazuri grave, precum cele de la Colectiv, medicii caută mai întâi să stabilizeze starea pacientului, abia apoi să-l transporte pe acesta către ambulanţă şi mai departe către un spital. „După momentul în care am fost rănit, la sosirea militarilor aliaţi, timp de mai multe minute nici măcar nu am fost mişcat pentru că paramedicii încercau să-mi stabilizeze starea. Abia când am fost perfect conştient, a fost chemat un elicopter special MEDEVAC şi am fost transportat la spital – prima grijă a sanitarilor a fost ca eu să fiu stabilizat şi abia apoi să fiu transportat la unitatea medicală”, a spus Ionuţ Butoi.

Dosar trimis în judecată

În urmă cu trei ani, cei trei patroni de la clubul Colectiv au fost trimişi în judecată de procurorii Parchetului General, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă, patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). Un număr de 139 de persoane, 11 unităţi spitaliceşti şi 5 instituţii s-au constituit părţi civile în dosarul Colectiv. 

În draftul de rechizitoriu se arat[ că patronii clubului Colectiv „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe cai de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe stradă Tabacarilor nr. 7, sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugata), cu consecinţă producerii unui incendiu în seară de 30.10.2015 şi morţii a 64 de persoane”.

În acelaşi dosar, Daniela Niţă, patroana firmei de artificii, este acuzată de vătămare corporală din culpa şi ucidere din culpă, în formă agravată, având că urmare decesul mai multor persoane.