România fără Regină. „Culmea nefericirii e atunci când pierzi ceva ce iubeşti. Poate fi un om, poate fi un câine, poate fi o vază care se sparge” VIDEO

S-a născut pe vremea tramvaielor trase de cai, a luptat în Al Doilea Război Mondial, a trăit aproape şapte decenii alături de Regele Mihai şi au avut împreună cinci fiice. S-a stins în Elveţia după o lungă suferinţă. Ca o boltă peste un secol, moartea ei a fost anunţată pe Facebook: „Regina Ana a trecut la cele veşnice“.

Regina Ana, soţia Regelui Mihai, s-a stins din viaţă, ieri, într-un spital din Elveţia, la vârsta de 92 de ani. Starea ei de sănătate se degradase tot mai mult în ultimul an. Românii îşi vor putea lua rămas bun de la Regină, pe parcursul zilelor următoare, la Palatul Regal din Bucureşti şi la Castelul Peleş din Sinaia. Va fi înmormântată pe 13 august la Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş, acolo unde îşi dorm somnul de veci membrii familiei regale.

În puţinele sale apariţii şi luări de cuvânt, Regina Ana s-a remarcat prin simplitate, naturaleţe şi renunţare asumată la şabloanele vieţii regale. A fost, de-a lungul timpului, infirmieră de război, vânzătoare de flori artificiale, soţie şi mamă a cinci fete: Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria.

„Take me, or leave me!“

Ana, fiică a Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei, s-a născut la 18 septembrie 1923, în arondismentul al 16-lea al Parisului. În singurul interviu acordat presei din România, cel din cadrul emisiunii „Profesioniştii”, de la TVR 1, Regina Ana şi-a făcut un amplu portret: se considera o femeie tenace căreia îi plăcea grădinăritul. Spunea că nu şi-a fabricat niciodată o mască pentru a se face plăcută. „Take me, or leave me!”, era expresia ei.

Regina Ana a vorbit despre tristeţea Regelui din anii ’50 – aceea de a-şi pierde ţara - şi despre propriile tristeţi: „Culmea nefericirii e atunci când pierzi ceva ce iubeşti. Poate fi un om, poate fi un câine, poate fi o vază care se sparge”.

Războinica

Regina Ana a participat activ la cel de-Al Doilea Război Mondial, alături de Forţele Franceze Libere. A fost infirmieră şi şofer de ambulanţă pe fronturile din Maroc, Algeria, Italia, Luxemburg şi Germania. Înainte lucrase ca vânzătoare la un magazin de flori artificiale: „La New York am fost vânzătoare la un magazin. Vindeam panglici şi flori artificiale! E ciudat să vezi că atâţia oameni cumpără panglici şi flori artificiale”. După război, când a devenit soţia lui Mihai, a vânat iepuri ca să aibă ce găti la cină.

Povestea de dragoste dintre Principesa Ana şi Regele Mihai a început cu un episod amuzant. În noiembrie 1947, Regele Mihai a plecat la Londra pentru a asista la nunta verişoarei sale, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. După nunta Reginei Elisabeta, Regele Mihai a fost invitat la o recepţie la Hotel Claridge’s. Povestea întâlnirii lor a fost spusă de Regina Ana.

„Am văzut-o pe Regina Elena, pe ducesa de Aosta, pe sora ei şi pe mama, iar de vorbă cu ele, în picioare, era un tânăr în uniformă, Regele Mihai al României... Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele, ca un soldat! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat“, a povestit Regina Ana. Dar stângăcia ei l-a fascinat pe Rege.

În acel noiembrie 1947, tânăra Ana l-a dus pe Regele Mihai la cinema. Pe vremea aia, Regele Mihai avea 26 de ani şi se confrunta pentru prima dată cu uzanţele vieţii simple: statul la coadă la casa de bilete a cinematografului, plata biletelor, primirea restului. Apoi, cum să te urci într-un taxi şi să plăteşti la finalul cursei. „L-am învăţat toate astea. L-am învăţat cum se trăieşte cu adevărat, nu într-un palat”.

Pe drumul şerpuitor

Regina şi-a amintit şi momentul în care Regele a cerut-o în căsătorie, văzând în gestul stângaci şi simplu, o metaforă a existenţei lor împreună: „Eram în maşină. El era la volan, aşa că ne-am adresat cuvintele în care ne promiteam unul altuia fără să ne privim în faţă. Am privit doar drumul şerpuitor din faţa noastră. Am spus «Da». Toată viaţa asta am făcut, umăr la umăr, ne-am ajutat unul pe altul şi am fost complici, fără să ne uităm unul la altul, ci privind amândoi, ca o singură fiinţă, drumul şerpuitor din faţa noastră“.

Căsătoria lor a avut loc la Atena, în anul 1948, la scurt timp după ce Mihai I a fost obligat de regimul comunist să părăsească România.

Regina Ana a ştiut să stea mereu aproape de Regele Mihai  în momentele de cumpănă şi a impresionat prin spontaneitate, eleganţă şi naturaleţe, reuşind, după venirea în ţară, să atragă simpatia multor români. Diana Mandache, istoric al Casei Regale

Regele Mihai şi Regina Ana au trăit anii exilului în Anglia şi Elveţia. După Revoluţia Română din 1989, Regina l-a urmat pe Rege în toate încercările de reîntoarcere în ţară. În 1992, când Regelui i s-a permis să se adreseze din nou românilor, Regina Ana a văzut întâia dată cât de mare era dragostea oamenilor pentru monarhie. „Prima oară când am fost împreună în patria noastră a fost un moment de neuitat, fiindcă în sfârşit visurile şi amintirile mele legate de această ţară au devenit realitate“. Românii au primit-o şi s-au bucurat că au din nou o regină. 

România fără Regină. La 92 de ani, Regina s-a stins din viaţă la un spital din Elveţia