Recursul compensatoriu scoate la iveală problemele mai adânci ale sistemului penitenciar din România

Peste 21.000 de condamnaţi au fost liberaţi în baza recursului compensatoriu, În perioada octombrie 2017 – septembrie 2019, cifrele cele mai îngrijorătoare fiind, însă, cele care privesc persoanele care s-au întors în spatele gratiilor ca urmare a recidivelor de după liberare.

Datele transmise de Ministerul Justiţiei în urma unei interpelări parlamentare formulate de deputatul PNL Florin Roman arată că 1877 de persoane eliberate au fost reîncarcerate, 507 dintre aceştia recidivând cu fapte de tâlhărie, tâlhărie calificată, omor, viol şi pedofilie.

Dincolo de problemele legate strict de recursul compensatoriu, datele oferite de Ministerul Justiţiei deschid o mai amplă discuţie despre capacitatea sistemului penitenciar din România de a contribui la reintegrarea socială a deţinuţilor. Doar în 2018, de exemplu, rata de recidivă din România era de aproape 40%. Principala problemă din spatele acestui eşec nu se regăseşte atât în lipsa unor programe urmate de deţinuţi în timpul petrecut în spatele gratiilor, cât în lipsa personalului care să urmărească parcursul acestora în urma eliberării, atrag atenţia specialiştii. „Sigur că există şi un anumit formalism, dacă îl putem numi aşa, atunci când deţiunţii urmează aceste programe, se gândesc că trebuie să termine programul ca să ia creditele şi să se libereze mai repede, dar problemele majore sunt  mai ales când ne uităm la traseul acestora după eliberare”, explică Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Acesta a explicat că deficitul de personal, chiar dacă existent în unele domenii şi în cadrul programelor din interiorul închisorilor, este deosebit de acut atunci când privim către serviciile de probaţiune, existând puţin peste 500 de consilieri de probaţiune care se ocupă, anual, de zeci de mii de dosare.

„În condiţiile acestea, cu oameni care se ocupă de sute de dosare, e clar că reintregrare socială este greu de atins în cele mai multe cazuri, cei eliberaţi întorcându-se în mediile care i-au făcut dinainte să săvârşească faptele pe care le-au făcut”, a mai spus Sorin Dumitraşcu.