Rechizitoriul în dosarul Revoluţiei: „Consum uriaş de muniţie“ în perioada 22-25 decembrie 1989. Procurorii susţin că s-au tras peste 12 milioane de cartuşe

0
0
Revolutie 1989 FOTO: Wikipedia
Revolutie 1989 FOTO: Wikipedia

Forţele Ministerului Apărării Naţionale au tras peste 12,5 milioane de cartuşe, sute de obuze şi numeroase grenade în perioada 22-25 decembrie 1989, ca urmare a psihozei generate cu privire la existenţa presupuşilor "terorişti". Specialiştii susţin că această cantitate de muniţie este folosită într-un război real, cu un inamic "bine determinat".

"Psihoza securist-teroristă a generat numeroase situaţii de foc fratricid, un consum uriaş de muniţie militară, trageri haotice şi, în general, o stare de pericol pentru societate. În intervalul 22-30 decembrie 1989, forţele MApN au tras aproximativ 12.600.000 de cartuşe, plus sute de obuze trase cu blindatele (tancuri), numeroase lovituri cu aruncătoarele de grenade (AG) şi grenade de mână (ofensive şi defensive). Totodată, în intervalul de timp 22-25 decembrie 1989 s-au executat 52 de ieşiri cu avioanele de vânătoare, 26 de ieşiri cu elicopterele militare, aparate militare de zbor care au deschis focul cu mitralierele de bord şi rachetele aer-sol (PRND). De la sol au fost lansate 53 de rachete antiaeriene, de diverse tipuri. Acest consum uriaş de muniţie, într-un interval de 8 zile, denotă efectele profunde şi generalizate ale psihozei teroriste ce a existat după data de 22 decembrie, ca urmare a exercitării inducerii în eroare. Astfel, populaţia României a fost manipulată pentru a fi convinsă că pe teritoriul României se desfăşoară un adevărat război. Există martori, foşti militari, care au afirmat că un asemenea consum de muniţie este specific unui război real, purtat la scară largă, cu un inamic străin, bine determinat”, se arată în rechizitoriul dosarului Revoluţiei prin care fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Gelu Voican Voiculescu şi de fostul şef al Aviaţiei Militare Iosif Rus.

Cercetările făcute în dosar au demonstrat că, în intervalul de timp 22 decembrie, ora 16:00 - 30 decembrie 1989, au murit 857 de oameni, iar alţi 2.382 au suferit vătămări fizice, ca urmare a confruntărilor violente din Bucureşti şi principalele oraşe ale României.

La Bucureşti, spre exemplu, "pe fond de psihoză şi lipsă de coordonare, militarii MApN şi civilii înarmaţi s-au identificat între ei ca fiind terorişti-securişti, din această confuzie generalizată rezultând focul fratricid generalizat”.

"Am remarcat că la un metru sub fereastră se afla acoperişul unui garaj pe care se găsea o persoană decedată. Am coborât pe garaj şi l-am dat jos pe cel împuşcat. Cu această ocazie am remarcat că, practic, era tăiat pe jumătate la nivelul bazinului. Consider că rana putea fi provocată doar de armamentul greu de pe tanc sau TAB. Pe decedat l-am depus pe trotuar lângă clădire. Am mai observat pe peretele unde se afla şi fereastra, urma rafalei care probabil îl lovise ... după direcţia de tragere, acesta nu putea fi împuşcat decât de tancurile aflate mai departe de clădire, în timp ce se afla lângă fereastra pe care a căzut şi al cărei pervaz era murdar de sânge...”, este declaraţia unui subofiţer de la o unitate militară din Capitală, martor la evenimentele de atunci.

Zeci de mărturii ale unor oameni care au luat parte la evenimentele din acele zile arată că se trăgea haotic, cei care aveau arme deschizând focul fără să ştie asupra cui trag.

"Probatoriul administrat a relevat că până în seara zilei de 22 decembrie, în zona TVR a fost linişte. Doar după apariţia televizată a inculpaţilor Iliescu şi Voiculescu din seara aceleiaşi zile şi lansarea operaţiunii de inducere în eroare, la care au contribuit componenţii Consiliului Militar Superior, în zonă a început să se tragă. Apoi, pe fond de amplificare a psihozei, la fel ca în celelalte zone din Bucureşti unde s-a tras, forţele militare şi civilii înarmaţi s-au angrenat în focul fratricid, cu consecinţe tragice. Probele dosarului arată că morţii şi răniţii de la TVR au survenit din focul fratricid generalizat. Au fost constatate aceleaşi grave conduite infracţionale ale factorilor decizionali politico-militari. Lipsa totală de organizare militară, pe fond de psihoză, a avut consecinţe dramatice. Civilii înarmaţi s-au intercalat forţelor militare şi au acţionat haotic, generând grave probleme. Luptătorii gărzilor patriotice, cei mai mulţi îmbrăcaţi în salopete tradiţionale de culoare albastră (care pe timp de noapte păreau negre şi astfel, pe fond de psihoză securistă creau convingerea că aparţin teroriştilor) au avut un comportament haotic şi au contribuit din plin la focul fratricid. În noaptea de 22/23 decembrie, la TVR au intrat direct în ”lupta” cu ”securist-teroriştii” efectivele UM Ploieşti care au deschis focul direct asupra militarilor din TVR considerându-i terorişti. Pentru a întregi aparenţele unui război total, zona a fost survolată de elicopterele aviaţiei militare, la ordinul inculpatului Rus Iosif, între echipajele elicopterelor (trimise să lupte cu teroriştii de la Tvr) şi trupele de la sol (printre care şi paraşutiştii trimişi în misiune tot de şeful aviaţiei militare) izbucnind în mod inevitabil focul fratricid”, notează anchetatorii.

Aceştia reţin, de asemenea, că "nu există probe apte să demonstreze că în intervalul 22-30 decembrie 1989 au existat terorişti sau orice altă forţă care să desfăşoare acţiuni ostile revoluţiei şi revoluţionarilor”.

Mai multe - Evenimente

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite