Raportul Congresului SUA despre anularea alegerilor: ce scrie în document despre retorica rusofilă a lui Călin Georgescu
0Situația politică din România de la finalul anului trecut, prin anularea alegerilor prezidențiale, este analizată într-un raport al Congresului SUA.
În raport se menționează că scena politică din România a devenit controversată în urma victoriei neașteptate a candidatului populist de extremă dreaptă Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale.
De asemenea, se remarcă faptul că unii observatori au remarcat declarațiile lui Georgescu de laudă la adresa liderilor fasciști români din secolul al XX-lea și a președintelui rus Vladimir Putin, precum și comentariile care exprimau scepticism față de NATO, față de statalitatea ucraineană, față de sprijinul României pentru Ucraina și față de aspecte ale cooperării dintre SUA și România în domeniul securității păreau să fie în contradicție cu Orientarea euro-atlantică a României.
"Deși Georgescu neagă legăturile cu Rusia și afirmă că susține aderarea României la NATO și UE, unii observatori apreciază că o parte din retorica sa privind Occidentul, NATO și Ucraina seamănă cu narațiunile rusești", se arată în raport, scrie Antena3.
În legătură cu decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale, în raportul Congresului se consemnează că decizia s-a bazat pe rapoarte declasificate ale serviciilor secrete românești care descriu "un efort online la scară largă de promovare agresivă a candidaturii lui Georgescu înainte de primul tur".
Ce scrie în raport:
"Începând cu noiembrie 2024, scena politică din România a devenit controversată în urma victoriei neașteptate a candidatului populist de extremă dreaptă Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Curtea Constituțională a României a anulat ulterior alegerile prezidențiale, pe fondul acuzațiilor că acestea au fost compromise de manipularea rețelelor de socializare (în principal TikTok) și de încălcări ale legislației electorale, precum și al preocupărilor legate de o posibilă ingerință rusă.
Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 Situația politică a României a fost volatilă de la sfârșitul anului 2024.
Călin Georgescu, un candidat relativ puțin cunoscut, care și-a desfășurat campania în principal pe rețelele de socializare și nu a raportat cheltuieli de campanie, a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi (22,9 %) în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 20241. Georgescu obținuse mai puțin de 1 % la începutul lunii noiembrie.
Unii observatori au apreciat că declarațiile lui Georgescu de laudă la adresa liderilor fasciști români din secolul al XX-lea și a președintelui rus Vladimir Putin, precum și comentariile care exprimau scepticism față de NATO, față de statalitatea ucraineană, față de sprijinul României pentru Ucraina și față de aspecte ale cooperării dintre SUA și România în domeniul securității păreau să fie în contradicție cu Orientarea euro-atlantică a României.
Deși Georgescu neagă legăturile cu Rusia și afirmă că susține aderarea României la NATO și UE, unii observatori apreciază că o parte din retorica sa privind Occidentul, NATO și Ucraina seamănă cu narațiunile rusești.
Un alt rezultat neașteptat al primului tur a fost eșecul premierului Ciolacu - care părea a fi candidatul principal în sondaje - de a ajunge în turul al doilea. În schimb, Georgescu urma să se confrunte cu Elena Lasconi, liderul partidului de opoziție pro-european Uniunea Salvați România (USR).
Rezultatele alegerilor au atras atenția asupra valului de conținut pro-Georgescu pe rețelele de socializare (în special TikTok) de la sfârșitul campaniei, asupra respectării de către campania lui Georgescu a legilor electorale românești, asupra reacției TikTok la îngrijorările exprimate de autoritățile electorale române și asupra acuzațiilor privind eforturile Rusiei de a influența spațiul informațional din România și de a slăbi coeziunea socială.
CCR a constatat nereguli
La 6 decembrie 2024 - cu două zile înainte de a avea loc turul doi între Georgescu și Lasconi - Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale, constatând că mai multe nereguli și încălcări ale legislației electorale au compromis integritatea acestora.
Decizia Curții s-a bazat pe rapoarte recent declasificate ale serviciilor secrete românești care descriu un efort online la scară largă de promovare agresivă a candidaturii lui Georgescu înainte de primul tur.
Potrivit rapoartelor, campania online a fost coordonată pe canalele Telegram și Discord, susținută de un actor de stat și desfășurată în mare parte pe TikTok, unde influențatori plătiți și rețele de conturi au amplificat conținutul și hashtag-urile asociate cu candidatura lui Georgescu.
Unele conținuturi păreau să încalce cerințele legislației electorale românești conform cărora materialele de campanie politică trebuie etichetate ca atare, ceea ce a dus la vizibilitatea preferențială a lui Georgescu pe TikTok. În alte părți, rapoartele au descris amenințările hibride rusești în creștere care vizează România și au evidențiat similitudini aparente între campania coordonată pe rețelele de socializare în cadrul alegerilor din România și presupusele cazuri de interferență din Moldova și Ucraina atribuite Rusiei.
Constatările rapoartelor au generat investigații cu privire la persoanele și finanțarea care ar fi stat la baza campaniei digitale, precum și cu privire la respectarea de către Georgescu a legislației românești privind finanțarea campaniilor electorale și a altor legi electorale.
Impulsionată în parte de evoluțiile din România, UE a anunțat o anchetă privind TikTok în legătură cu o posibilă încălcare a Digital Services Act (Legea privind serviciile digitale) a blocului comunitar, care are scopul declarat de a preveni activitățile online dăunătoare și dezinformarea.
Ancheta urmează să se concentreze asupra gestionării riscurilor pentru alegeri sau discursul civic în legătură cu sistemele de recomandare ale TikTok și asupra politicilor TikTok privind publicitatea politică și conținutul politic plătit. Prim-ministrul Ciolacu a declarat că decizia Curții Constituționale de a anula alegerile a fost "singura soluție corectă după declasificarea documentelor,... care arată că rezultatul votului românilor a fost distorsionat în mod flagrant ca urmare a intervenției Rusiei."
Secretarul de stat de atunci, Antony Blinken, și unii factori de decizie europeni și-au exprimat sprijinul pentru instituțiile din România și îngrijorarea cu privire la rapoartele de interferență rusească.
Alți analiști, deși nu contestă gravitatea situației, au afirmat totuși că anularea alegerilor ar putea să adâncească neîncrederea românilor în procesele democratice și să galvanizeze și mai mult sprijinul pentru narațiunile antisistem.
Unii dintre cei care susțin acest punct de vedere sugerează, de asemenea, că, pe lângă orice impact al manipulării digitale și al încălcării legislației electorale, victoria lui Georgescu în primul tur reflectă, de asemenea, nemulțumirea reală a alegătorilor față de partidele de guvernământ din România. Georgescu și Lasconi, printre alții, au pus sub semnul întrebării imparțialitatea Curții Constituționale și/sau dovezile subiacente ale serviciilor de informații.
Comentariile lui JD Vance
Cei doi candidați au salutat comentariile vicepreședintelui american JD Vance cu privire la România în discursul său din 14 februarie 2025 la Conferința de Securitate de la München, în care acesta a descris anularea alegerilor ca fiind "bazată pe suspiciunile slabe ale unei agenții de informații și pe presiunea enormă din partea vecinilor continentali (ai României)".
Au fost convocate noi alegeri prezidențiale pentru mai 2025. Primul tur este programat pentru 4 mai, cu un al doilea tur pe 18 mai dacă niciun candidat nu obține peste 50% din voturi. Sondajele din ianuarie 2025 au indicat că Georgescu este favorit, cu un sprijin mai mare (aproximativ 38%) decât în rezultatele din primul tur.
El este susținut de cel mai mare partid de extremă dreapta din România, Alianța pentru Unirea Românilor. Un potențial nou candidat este primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care și-a anunțat intenția de a concura ca un candidat independent, pro-european. Partidele din coaliția de guvernare PSD, PNL și UDMR au convenit să îl susțină pe fostul lider al PNL, Crin Antonescu. Având în vedere rolul președintelui României în domeniul afacerilor externe și al securității (inclusiv reprezentarea României la summiturile liderilor NATO și UE), rezultatul alegerilor din mai 2025 poate avea implicații pentru interesele SUA, NATO și UE".
Se încarcă comentariile...
