Procurorii DNA: „Justiţia, în ierarhia sistemului de valori al condamnatului Adrian Năstase, ocupă un loc minor“

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, în motivele de recurs împotriva deciziei de eliberare condiţionată a lui Adrian Năstase, că fostul premier nu regretă că a ajuns să facă parte dintr-o galerie de lideri politici cu probleme penale, ci că este singurul condamnat definitiv.

DNA notează, în motivarea recursului făcut împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 4 de eliberare condiţionată al lui Adrian Năstase, că acesta, prin materialele şi articolele pe care le-a scris şi publicat, dovedeşte că nu regretă faptele pentru care a fost condamnat şi că în continuare nu le admite, singurul regret al său fiind acela că este singurul faţă de care s-a pronunţat o condamnare cu executare.

Totodată, procurorii arată, în documentul citat, în care enumeră o serie de articole ale lui Năstase, că „justiţia, în ierarhia sistemului de valori al condamnatului Năstase Adrian, ocupă un loc minor“, potrivit Mediafax.

„Prioritatea sa este viaţa politică în orice condiţii, iar nu actul de justiţie, deoarece perceptele morale ţin de forul interior al fiecărui individ, marele regret al condamnatului este dat de faptul că o continuare a vieţii politice prin ocuparea unei funcţii de autoritate în stat este interzisă nu la nivelul conştiinţei sale de existenţă a vreunui impediment moral, ci de judecători, prin pedeapsa complementară aplicată“, mai notează procurorii DNA, în documentul citat.

Adrian Năstase: „Aţi aflat motivul condamnării mele la închisoare cu executare?“

Anchetatorii redau o parte din articolul „Aţi aflat motivul condamnării mele la închisoare cu executare?“, publicat în 14 octombrie 2012 de Adrian Năstase, şi notează, în continuare, că „regretul condamnatului este că trebuie să respecte o hotărâre judecătorească sub aspectul interzicerii unor drepturi pe o perioadă determinată de timp, fiindcă din punct de vedere moral nu vede niciun impediment de a ocupa o funcţie publică dacă, de exemplu, ar fi suferit o condamnare cu suspendare“.

Procurorii DNA mai susţin că Năstase „denaturează instituţii juridice în interes personal“ şi arată că fostul premier „îşi înfăţişează cererea de liberare condiţionată nu ca pe o vocaţie a sa la o măsură administrativă de executare pe mai departe a pedepsei, ci ca pe o favoare făcută bugetului de stat, prin scutirea acestuia de la cheltuielile pe care ar fi trebuit să le facă în penitenciar cu deţinutul“.

Recursul la eliberarea condiţionată a fostului premier, judecat în 18 martie

Recursul la eliberarea condiţionată a fostului premier Adrian Năstase va fi judecat în 18 martie, la Tribunalul Bucureşti, care a stabilit acest termen luni, după ce a primit dosarul de la Judecătoria Sectorului 4.

Adrian Năstase este încarcerat din 26 iunie 2012.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

În 5 decembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a decis ca zilele petrecute de fostul premier în Spitalul Floreasca, în urma tentativei de sinucidere, să fie scăzute din condamnare. Instanţa a dispus atunci să fie scăzută perioada din 20 până în 26 iunie 2012.