Prin aruncarea după gratii a judecătorului Stan Mustaţă, Curtea de Apel vrea să demonstreze că dreptatea nu se mai poate cumpăra
0
Judecătorul care a decis arestarea magistratului Stan Mustaţă de la Curtea de Apel îşi motivează decizia invocând „dispreţul” arătat de acesta faţă de colegii săi oneşti, punerea într-o lumină nefavorabilă a instanţei unde a activat, dar şi „riscul de popularizare în masă a ideii că dreptatea s-ar putea «cumpăra» şi că doar cei «neîndemânatici» mai cred în justiţie".
„Judecătorul apreciază că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei, raportat la modalitatea de săvârşire a faptei şi la rezonanţa socială a unor asemenea activităţi infracţionale”, se mai arată în documentul citat.
Magistratul care pe 30 aprilie a decis să emită pe numele judecătorului Mustaţă mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile mai explică în motivarea acestei sentinţe că fenomenul corupţiei reprezintă o ameninţare pentru democraţie şi drepturile omului, „care erodează principiul echităţii şi al justiţiei sociale, punând în pericol însăşi stabilitatea instituţiilor democratice şi a fundamentelor morale ale societăţii, întrucât, Justiţia – ca instituţie, este în egală măsură un serviciu public, dar şi autoritatea statului care răspunde de aplicarea legii şi stabilirea adevărul într-o cauză, exclusiv pe baza actelor aflate la dosar. Normele constituţionale impun ca Justiţia să fie unică, imparţială şi egală pentru toţi cetăţenii. Drept urmare, în mod logic, onestitatea magistraţilor este o condiţie esenţială nu doar pentru înfăptuirea actului de justiţie, ci şi din perspectiva conservării nealterate a mijloacelor de „ultimă instanţă” pe care statul trebuie să le aibă pentru contracararea fenomenului corupţiei sau cel puţin limitarea efectelor acestuia” arată instanţa.
În acelaşi context, spune magistratul în documentul citat, „nu sunt de neglijat aspectele concrete rezultate din comiterea faptelor pentru care au fost formulate acuzaţii penale faţă de inculpaţii din speţă, constând în:
- perseverenţa infracţională pusă în evidenţă de săvârşirea mai multor infracţiuni care au presupus existenţa unei multitudini de acte materiale care definesc constituirea unei grupări criminale;
- încercarea de a atrage în activitatea infracţională a cât mai multor persoane, în calitate de mituitori sau cumpărători de influenţă;
- existenţa unor date evidente în sensul că înţelegerea infracţională statornicită, între participanţi, cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de genul pentru care s-a reuşit administrarea probatoriului necesar pentru formularea unor învinuiri, este cu mult anterioară momentului în care a fost începută ancheta;
- întărirea convingerii mituitorilor sau a cumpărătorilor de influenţă cercetaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni grave că ar fi putut obţine beneficiul unor hotărâri judecătoreşti favorabile, prin coruperea magistraţilor învestiţi să îi judece;
- alterarea prestigiului Curţii de Apel Bucureşti, unde inculpaţii din speţă erau salariaţi, întrucât facilitarea obţinerii unor hotărâri judecătoreşti la un nivel care are potenţialul de a oferi beneficiarilor soluţiilor încrederea că actul dorit nu mai putea fi supus ulterior controlului judiciar, dar şi cu consecinţa sporirii gradului de vulnerabilitate a sistemului judiciar;
- dispreţul manifestat de inculpaţi faţă de colegii oneşti, însă cu care, potrivit opiniei susnumiţilor, „nu se poate vorbi” sau nu pot fi „abordaţi” pentru comiterea unor fapte de corupţie;
Toate aceste elemente sunt de natură a potenţa efectele negative produse, prin creşterea riscului de popularizare în masă a ideii că dreptatea s-ar putea „cumpăra” şi că doar cei „neîndemânatici” mai cred în justiţie”, arată judecătorul de drepturi şi libertăţi care a hotărât ca magistratul Stan Mustaţă să stea în următoarele 30 de zile după gratii.
Această hotărâre nu este însă definitivă, Mustaţă atacând-o deja la Curtea Supremă. Contestaţia acestuia va fi luată în discuţie mâine de magistraţi.
Stan Mustaţă vindea sentinţe ca la piaţă
Magistratul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, este acuzat îşi trimitea complicii la locuinţele celor pe care urma să-i judece, pentru a negocia sumele pe care aceştia erau dispuşi să le dea în schimbul unor sentinţe favorabile. Dacă refuzau propunerea magistratului, aceştia erau ameninţaţi cu pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti nefavorabile, arată procurorii în referatul prin care au cerut arestarea acestuia.
În acelaşi document, anchetatorii mai arată că membrii grupului infracţional din care judecătorul făcea parte acţionau coordonat, fiecare dintre ei având roluri bine stabilite, astfel încât aportul fiecăruia să se coreleze cu acţiunile celorlalţi în realizarea scopului urmărit.
„Ierarhia acestui grup a fost stabilită de magistratul Mustaţă care a beneficiat de serviciile prestate de către ceilalţi implicaţi în acest caz. Imediat după lider în ierarhia grupării era grefiera Mariana Curea, în pofida anumitor nemulţumiri exprimate de Ion Boraciu şi Florian Alexandru, cei desemnaţi cu „munca de jos“, spun procurorii.
Ridicat de la Curtea de Apel exact înainte de a-l audia pe Dan Voiculescu
Stan Mustaţă a aflat acuzaţiile care i se aduc la începutul săptămânii trecute, înainte de a judeca un nou termen al recursului în dosarul ICA în care Dan Voiculescu a fost deja condamnat în prima instanţă la 5 ani de închisoare cu executare. Astfel, exact înainte de a intra în sala de judecată, magistratul a fost ridicat de procurori şi dus la sediul DNA. În aceeaşi seară acestuia i s-a eliberat şi mandatul de arestare preventivă.
Voiculescu: „DNA nu este Dumnezeu pe pământ“
La scurt timp după ce judecătorul Curţii de Apel a fost ridicat pentru a fi audiat, s-a decis amânarea judecării termenului din dosarul ICA pentru 13 mai. De moment a profitat Dan Voiculescu care a organizat o conferinţă de presă în care a anunţat că a depus o plângere împotriva DNA pentru presiuni asupra magistratului Mustaţă. Asta chiar dacă oficial procurorii nu anunţaseră că judecătorul ar fi primit bani pentru a-l favoriza pe fondatorul Partidului Conservator în dosarul ICA.
„Eu am semnat azi şi am trimis, prin intermediul avocatului Mateuţ, o sesizare la Parchetul General prin care l-am rugat pe procurorul general să facă o anchetă la DNA. Acest DNA nu este deasupra legii, nu este Dumnezeu pe pământ“, a precizat omul de afaceri.
Ştiri pe aceeaşi temă:
Averea fabuloasă a judecătorului Stan Mustaţă: terenuri şi în Bezdead, Dâmboviţa
Se încarcă comentariile...
