Preşedintele Camerei de Comerţ Bucureşti, Sorin Petre Dimitriu, urmărit penal într-un nou dosar de corupţie

FOTO Eduard Enea

Sorin Petre Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a municipiului Bucureşti, a fost miercuri dimineaţă la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a fi înştiinţat că a fost pus sub urmărire penală într-un nou dosar penal privind fraude cu fonduri europene.

UPDATE Potrivit unui comunicat de presă emis miercuri de DNA, Sorin Petre Dimitriu este urmărit penal pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată şi pentru schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, în formă continuată.

Nicolae Vasile, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Mun. Bucureşti (C.C.I.B.), la data faptei, este urmărit penal pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave.

De asemenea, Laurenţia Vasilescu, director economic al C.C.I.B., la data faptei, şi Gabriel Dan Mihuţ, director general în cadrul C.C.I.B., la data faptei, sunt urmăriţi penal pentru schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, în formă continuată.

Anchetatorii precizează că, în contextul implementării a trei proiecte finanţate din fonduri europene, în cursul anului 2009, Sorin-Petre Dimitriu, în calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, ar fi atestat, în mod nereal, că instituţia pe care o conducea îndeplinea condiţiile cerute de legislaţia Uniunii Europene, pentru a putea obţine fonduri nerambursabile 

În realitate însă, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti s-ar fi afla într-o situaţie de excludere, deoarece înregistra obligaţii restante (datorii)  în cuantum total de 682.811 de lei, reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, vărsăminte de la persoane juridice pentru persoane cu handicap încadrate, impozit convenţii civile, etc..

„Acţionând în această manieră, instituţia condusă de suspectul Dimitriu Sorin-Petre a beneficiat de o finanţare nerambursabilă în valoare totală de 11.633.202,42 lei”, spun procurorii.

Direcţia Naţională Anticorupţie arată că, în aceeaşi perioadă, Dimitriu, beneficiind de ajutorul lui Gabriel Dan Mihuţ şi al Laurenţiei Vasilescu, ar fi schimbat destinaţia sumei totale de 288.984 de lei prin semnarea unor ordine de plată în baza cărora banii respectivi ar fi fost transferaţi în contul curent al instituţiei pe care o conducea şi folosită ulterior pentru derularea activităţii curente, în loc să fie folosiţi la finanţarea proiectelor cărora le fuseseră destinaţi.

„În luna august a anului 2009, ca urmare a unei conduite a suspectului Vasile Nicolae, asemănătoare cu cea a suspectului Dimitriu Sorin-Petre, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, deşi avea obligaţii restante (datorii) în cuantum de 226.360 lei, a obţinut pe nedrept suma de 6.911.684,94 lei, în contextul implementării unui alt proiect finanţat din fonduri nerambursabile”, spun anchetatorii.

Astfel, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti ar fi beneficiat de fonduri nerambursabile în valoare totală de 18.544.887,36 de lei.

Dimitriu, Mihuţi şi Vasilescu, judecaţi pentru fapte similare

Pe 1 octombrie 2014, Sorin Petre Dimitriu a fost trimis în judecată de DNA pentru constituirea unui grup infracţional organizat, folosirea autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase, trei infracţiuni de abuz în serviciu şi infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, respectiv folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave.

Gabriel Dan Mihuţ, director general în cadrul CCIB, este judecat pentru constituire a unui grup infracţional organizat, folosirea autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase şi trei infracţiuni de abuz în serviciu.

DNA a decis trimiterea în judecată şi a Gabrielei Dumitriu, consilier al preşedintelui CCIB, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la folosirea autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.

De asemenea, Laurenţia Vasilescu, director economic al CCIB, este judecată pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, respectiv folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave.

Acuzaţiile DNA

Potrivit rechizitoiului, Sorin Petre Dimitriu, Gabriel Dan Mihuţ şi Gabriela Dimitru ar fi conceput, organizat şi pus în aplicare un mecanism care presupunea, pe de o parte, accesarea frauduloasă de fonduri europene pentru diferite proiecte, iar pe de altă parte, spolierea angajaţilor CCIB de o mare parte din veniturile salariale obţinute din activitatea prestată în cadrul proiectelor, prin simularea unei aşa-zise „sponsorizări” către instituţia angajatoare, sumele astfel rezultate fiind cheltuite după bunul plac, de către conducerea CCIB.

Faptele ar fi fost comise în perioada 2010-2012, în contextul derulării, la CCIB, a unor proiecte finanţate din bugetul Fondului Social European (FSE) în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

„Astfel, s-a procedat la cooptarea, în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene contractate de către CCIB, în calitate de beneficiar, a angajaţilor Camerei, prin semnarea de acte adiţionale la contratele individuale de muncă. Angajaţii urmau să deruleze activitatea curentă în cadrul Camerei, pentru care primeau salariu şi, în plus faţă de aceasta, urmau să presteze diferite activităţi în cadrul proiectelor derulate de Cameră, pentru care primeau remuneraţie în funcţie de bugetul fiecărui proiect, sume provenind din fonduri europene. Din totalul de 58 de angajaţi ai instituţiei, 48 de angajaţi desfăşurau activităţi în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene”, se arată în documentele anchetatorilor.

În fapt, arată DNA, conducerea CCIB ar fi pus în aplicare o formă mascată de a obţine bani provenind din implementarea proiectelor europene prin intermediul angajaţilor, prin determinarea acestora să semneze nişte contracte tip „sponsorizare”.

Astfel, fiecare dintre angajaţii implicaţi în implementarea proiectelor trebuia să semneze lunar, la primirea drepturilor salariale, un contract de sponsorizare, conform căruia între 30% şi 70% din veniturile salariale, inclusiv cele provenite din fonduri europene, erau transferate, cu titlu de „sponsorizare”, către CCIB.

„În acest fel, folosindu-se de autoritatea funcţiei, inculpatul Dimitriu Sorin Petre şi inculpatul Mihuţ Gabriel-Dan, cu ajutorul inculpatei Dumitriu Gabriela au pus angajaţii CCIB în faţa faptului împlinit, şi anume acela de a semna contracte de sponsorizare la primirea salariului în numerar, ceea ce nu reprezenta în vreun fel exprimarea voinţei libere a acestora. În realitate, angajaţii primeau doar diferenţa dintre suma menţionată în statele de salarii şi cea menţionată în contractele de sponsorizare şi o chitanţă cu suma reţinută”, spun anchetatorii.

„În plus, autoritatea inculpaţilor prin prisma funcţiilor deţinute s-a manifestat prin inducerea, în rândul angajaţilor, a ideii că participă la implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene doar persoanele care se supun dispoziţiei de a li se reţine bani din salariu sub forma sponsorizării, iar cei care refuză vor suporta consecinţa desfacerii contractului de muncă”, se mai arată în rechizitoriu.

Ce păţeau cei care cereau să fie plătiţi

Trei angajaţi, părţi vătămate în cauză, ar fi cerut direct de la Gabriela Dumitru, Sorin Petre Dimitriu şi de la Gabriel Mihuţ plata sumei ce reprezintă drepturile salariale corespunzătoare muncii prestate, fără reţineri pentru sponsorizare. 

Astfel, în primă fază, celor trei le-ar fi fost reduse orele de lucru în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene, ulterior fiind excluşi din grila de personal pe proiecte şi, la scurt timp, concediaţi în mod discreţionar. Demersurile pentru concedierea abuzivă a celor trei ar fi fost făcute de Dimitriu şi Mihuţ.

Procurorii precizează că, în perioada septembrie 2010 - martie 2012, CCIB a încasat sponsorizări în valoare de 4.015.334,42 de lei din care 43.373,07 de lei de la persoane juridice şi 3.970.741 de lei de la persoane fizice, în principal angajaţi.

Banii astfel obţinuţi ar fi fost folosiţi de Dimitriu şi Mihuţ nu pentru sponsorizări, ci pentru patrimoniul CCIB, asupra căruia deţineau controlul.

Mai multe sume de bani ar fi ajuns la Mihail Valsov

„Deşi teoretic, sumele respective ar fi trebuit să fie destinate unor acte de sponsorizare pentru activităţi culturale, artistice sau sportive, inculpatul Dimitriu Sorin plătea sume considerabile din salariile angajaţilor către preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, prin intermediul unui presupus contract de asistenţă juridică cu un onorariu exorbitant”, arată DNA. 

În acest fel, o sumă egală cu salariile a aproape 50 de angajaţi în decurs de o lună ar fi fost pusă la dispoziţia lui Mihail Vlasov, fără o justificare pertinentă din punct de vedere juridic şi economic, în condiţiile în care CCIB avea un departament juridic. 

Astfel, spun procurori, în luna decembrie 2010, suma încasată din sponsorizări de la angajaţi a fost de 209.065 de lei, iar din această sumă, 110.000 de lei ar fi fost depuşi într-un cont bancar cu explicaţia „încasări diverse”. Din acest cont, pe 16 decembrie 2010 ar fi fost virată suma de 107.492,50 de lei către Cabinetul de avocat Mihail M. Vlasov.

Declaraţii false pentru obţinerea finanţărilor

„În plus, pentru două proiecte finanţate din fonduri europene, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti a prezentat declaraţii false, în baza cărora a obţinut finanţările. Astfel, la data de 30.07.2009, pentru proiectul POSDRU/80/2.3/S/48675 – «Formarea profesională în vederea obţinerii calificărilor de electrician în construcţii şi electrician de întreţinere şi reparaţii ELECTRIFORM», în cuantum de 1.709.475,60 lei, inculpatul Dimitriu Sorin Petre, în calitate de reprezentant al CCIB, a semnat şi a depus «declaraţia de eligibilitate», act care nu atesta situaţia financiară reală a instituţiei, în sensul că înregistra datorii la bugetul de stat şi, în lipsa căreia, proiectul nu s-ar fi calificat în etapa următoare”, mai spune procurorii.

La semnarea contractului de finanţare pentru proiectul POSDRU/80/2.3/S/53934 – „Calificarea şi orientarea profesională a angajaţilor din industria panificaţiei”, în cuantum de 1.480.002 de lei, Laurenţia Vasilescu, cu intenţie nu ar fi respectat obligaţia contractuală de a se abţine în situaţia în care C.C.I.B înregistra datorii către bugetul de stat, condiţie eliminatorie în etapa de contractare.

Practic, aceasta ar fi ascuns datoriile în sumă de 1.010.397 de lei pe care instituţia le avea către bugetul de stat, pentru că evidenţierea acestora ar fi dus la neacordarea finanţării.

Dosarul a ajuns pe masa magistraţilor de la Tribunalul Bucureşti.