Petre Roman, la Parchetul General, în dosarul Revoluţiei: „Acuzaţiile ce mi se aduc sunt groteşti, absurde“. Procurorii au decis extinderea urmăririi penale

Petre Roman s-a prezentat , joi, la sediul Parchetului General, fiind citat de procurorii militari în dosarul Revoluţiei, unde i s-a comunicat extinderea urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii. Procurorii susţin că fostul premier a fost unul dintre factorii de decizie în Frontul Salvării Naţionale, acceptând şi oficializând decizii militare cu caracter diversionist.

Procurorii au extins urmărirea penală

Procurorii militari din cadrul Parchetului General dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii faţă de suspectul Roman Petre, la acea dată membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi, începând cu 26 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României.

Magistraţii consideră că Roman Petre „a fost încă de la înfiinţarea CFSN unul dintre factorii importanţi de decizie ai acestui organism, iar în această calitate, la fel ca suspecţii Iliescu Ion şi Voiculescu Gelu Voican, a acceptat şi oficializat decizii militare, unele cu caracter diversionist”, se arată într-un comunicat al parchetului General.

Procurorii militari susţin că deciziile şi ordinele venite în acele zile de la Consiliul Frontului Salvării Naţionale, organismul de facto de conducere a ţării, au avut un caracter diversionist, fiind de natură a crea confuzie şi panică, prin faptul că efctive militare, complet echipate de luptă, primeau ordine de deplasare fără coordonare cu alte unităţi, şi fără asigurarea liniiilor de comunicaţii necesare.

„Deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României. Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale ţării; darea de ordine privind deplasarea unor unităţi militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unităţi militare dispuse deja în teren; solicitarea repetată prin intermediul TVR ca populaţia civilă, parţial înarmată, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante”, se arată în comunicat Parchetului General.

În plus, mai arată procurorii, aceste acţiuni s-au desfăşurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusă prin răspândirea în mod repetat a unor informaţii false privind acţiuni ostile, intense şi diversificate, aparţinând ”duşmanului terorist”. Informaţiile au fost diseminate prin intermediul comunicaţiilor militare şi civile.

Potrivit procurorilor, aceste acţiuni au avut consecinţe deosebit de grave, în special numeroasele pierderi de vieţi omeneşti, vătămări corporale, fizice sau psihice, privarea gravă de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional a unor persoane, suferinţe mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu.

Petre Roman: Acuzaţiile sunt absurde

Fostul premier Petre Roman a catalogat acuzaţiile ce i se aduc de procurorii militari ce instrumentează Dosarul Revoluţiei ca fiind de o natură absurdă şi grotească.

„În modul categoric, simplist oricine poate evalua acum evenimentele din acele zile. În seara de 21 decembrie se trage la baricade, din 81 de oameni sunt masacraţi 39, iar eu scap cu viaţa, prin voia lui Dumnezeu că altă explicaţie nu am, şi după nici 24 de ore, potrivit procurorilor, aş face parte dintr-un grup care va face să fie ucişi sute de români pentru a prelua puterea. Este grotesc! Este absurd!”, a declarat fostul premier la ieşirea de la Parchet.

Petre Roman a afirmat că CFSN a fost un organism care s-a constituit ad-hoc.

"Erau acolo, aţi văzut, şi Doina Cornea şi Andrei Pleşu şi Ana Blandiana şi mulţi alţii. Au avut vreo legătură cu treaba asta? Nu. Prima dată când se constituie CFSN este în 27 decembrie. Mai departe, până în decembrie 1989, am fost 20 de ani profesor universitar la Politehnică, am depus o muncă de cercetare ştiinţifică la înalt nivel, nu am făcut parte din niciun fel de organizaţie a PCR (...) şi dintr-o dată eu visez la nu ştiu ce putere politică. E absurd, e grotesc, nu se poate aşa ceva", a declarat Roman.

Potrivit fostului premier "trebuie lămurite ordinele militare, pentru că toate au fost ordine militare". "Cine le-a dat? Cine le-a transmis? Cine le-a executat? (...) Nu era niciun fel de grup, puterea nu fusese preluată de nimeni, (...) prima dată când am într-adevăr putere e în 27 decembrie, când, în prima şedinţă a CFSN, din toţi membrii CFSN, eu sunt numit prim-ministru. Punct", a mai spus Petre Roman.

„În haosul acela în care s-a generat revoluţia, a fost o evoluţie tragică. Trebuie aflat cine a dat ordinele militare”, şi-a continuat declaraţia Petre Roman, moment în care jurnaliştii i-au răspuns că „aţi fost acolo, aţi făcut parte din CFSN, nu ştiţi cine a dat ordinele?”. „Prima dată când sunt la putere e în 27 decembrie când sunt numit în funcţia de prim-ministru”, a răspuns Petre Roman.

În acest dosar, procurorii militari susţin că dovezile arată că a fost vorba mai mult despre lovitură de stat. Declanşarea şi executarea diversiunii militare din seara zilei de 22 decembrie 89 a fost cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri survenite. Pe 18 decembrie 2017, Parchetul Militar anunţa că, în urma administrării de probe în dosarul „Revoluţiei”, concluzia anchetatorilor este că „în decembrie 1989 nu a existat un vid de putere”.

Parchetul General a anunţat, marţi, extinderea urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii în cazul lui Ion Iliescu, fiind vizată perioada 22 – 27 decembrie 1989. Printre deciziile care i se impută fostului preşedinte se numără reactivarea general (r) Militaru Nicolae şi numirea acestuia în funcţia de ministru al Apărării, schimbarea din funcţie a general lt. Stănculescu Victor Atanasie, eliberarea din funcţie a generalului Guşe Ştefan şi numirea sa pe una inferioară, constituirea Tribunalului Militar Excepţional ce i-a judecat pe soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu şi aducerea din rezervă, respectiv numirea în funcţii de comandă a mai multor generali.

Procurorul general Augustin Lazăr a transmis în 2 aprilie preşedintelui Klaus Iohannis o solicitare pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii a fostului preşedinte Ion Iliescu, a fostului premier Petre Roman şi a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Revoluţiei. În 13 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a dat aviz favorabil acestei cereri.

Dosarul „Revoluţiei din 1989" este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane. 

Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem pentru infracţiuni contra umanităţii.