Pagina cititorului
0
Ana Luminiţa Motentan (30 de ani), din Timişoara, este mamă a doi copii şi lucrează într-un magazin de încălţăminte. Ea şi-a făcut însă timp să urmeze şi cursurile unei şcoli de artă şi meserii, sperând să devină coafeză.
„Îmi plac articolele despre oameni"
Timişoreanca s-a abonat la ziarul „Adevărul" încă din octombrie 2008, de la apariţia colecţiei „100 de cărţi pe care trebuie să le ai în bibliotecă". „Am început cu această colecţie pentru că nu vreau să ratez nicio carte. Sunt pentru cei mici. Apoi mi-am făcut abonament şi la DVD-urile care au apărut", a spus Ana.
Ea citeşte „Adevărul" în fiecare zi, iar cel mai mult o impresionează poveştile oamenilor de rând care fac lucruri deosebite. „Mă intereseză ce se întâmplă cu oamenii care reuşesc prin munca lor. Vreau să promovaţi oameni care fac ceva pe puterile lor, nu îmbuibaţii care nu fac nimic", a mai spus timişoreanca.
Inamicii valorilor
Problema celor care postează injurii la adresa lui Adrian Păunescu doar în ideea că, dacă şi-au văzut cuvintele agramate pe monitor, au impresia că sunt cineva este că nu au ştiut să citească în viaţa lor o poezie. Aceştia inversează valorile. Am citit inepţii că ar fi scris versuri de manele sau, mai înainte, poezii „de plictiseală". Cei ce au comentat aceste lucruri nu au citit nici măcar o strofă semnată de Păunescu! Şi nici alte poezii, decât, aşa cum spuneau, textele manelelor! Sunt oameni şi oameni fără discernământ.
Cred şi eu că omul Păunescu nu a făcut ceva moral muşamalizând, aşa cum s-a spus, prin pârghiile pe care le deţinea, acel accident în care soţia sa a luat vieţile unor trecători. Însă care dintre voi, cei care arătaţi cu degetul, nu aţi fi făcut la fel pentru soţie sau soţ, dacă v-ar fi stat în putere? Eu însumi cunosc şi ce se mai întâmplă în culisele Cenaclului Flacăra şi l-am condamnat pe omul Păunescu. Asta nu-mi ia, totuşi, mintea, să nu mai pot judeca faptul că, dacă n-ar fi fost el, nu aveam acel puţin cenaclu, dar acel mare fenomen, Cenaclul Flacăra. Eu pot să disociez foarte uşor pe omul din acele culise, din acele anecdote, să-i dau la o parte poeziile proletcultiste, pentru că ştiu că acelea erau scut celorlalte, adevăratei valori poetice.
Dincolo de omul cu cele lumeşti rămâne poetul, marele poet Adrian Păunescu! E timpul să o recunoaştem şi să fim mândri că am fost şi suntem contemporani cu dumnealui! Nu cred că, dincolo de numele şi opera marilor scriitori şi poeţi ai ţării sau ai lumii, cineva îşi aminteşte sau ştie prea multe despre oamenii ce au fost mai întâi.
Bine a spus Iisus: să arunce cu piatra cel fără de păcate; sau, în cazul nostru, mai întâi să fi citit o poezie.
Marius Tut
Se încarcă comentariile...
