New York Times despre aderarea România şi Bulgariei la Schengen: "Ce cadou îi faci unui vameş de ziua lui? O tură de unul singur!"

Bulgaria şi vecina sa România, care a cheltuit 1 miliarde de euro (circa 1,4 miliarde de dolari) pentru a asigura condiţii informatice optime la graniţă, speră să adere luna aceasta la spaţiul Schengen, scrie New York Times într-o amplă analiză.

Aderarea României şi Bulgariei la Schengen  ar fi fost o chestiune de rutina în urmă cu câţiva ani. Astăzi, UE se confruntă însă cu un val de conservatorism.

Atât Bulgaria, cât şi România, au fost primite cu braţele deschise în UE în 2007, în pofida problemelor legate de crima organizată, corupţie şi sistemul judiciar ineficient. În prezent, pe fondul crizei economice, teama de noi imigranţi din Africa, dar şi de expansiunea naţionalismului în unele ţări membre, blocul european acordă, însă, în prezent mai multă atenţie acestor chestiuni.

"Este drăguţ să ai un aparat care verifică dacă sunt clandestini în spatele unui camion. Dar dacă poţi să îi dai 500 de euro cuiva să se uite în cealalta parte, nu are niciun rost", a declarat ambasadorul olandez în Bulgaria, Karel van Kesteren.

Semnele corupţiei: vilele de lux ale vameşilor şi poliţiştilor de frontieră

Olanda este una dintre ţările care vor bloca, probabil, aderarea României şi Bulgariei la Schengen, dar si alţii vor ridica obiecţii, inclusiv Finlanda, Germania şi Franţa, unde preşedintele Nicolas Sarkozy curtează, în campania electorală, alegătorii conservatori care critică din ce în ce mai dur graniţele deschise ale Uniunii Europene.

"Atunci când dai cheia casei tale comune altcuiva, vrei sa te asiguri că persoana respectivă este 100% de încredere şi respectă toate regulile", a adăugat el.

New York Times scrie că semnele corupţiei marchează peisajul în regiunile de frontieră ale României şi Bulgariei, sub forma vilelor luxoase ce aparţin vameşilor şi poliţiştilor de frontieră.

Zeci de astfel de vile se află în Svilengrad, un oraş cu circa 20.000 de locuitori la graniţa sudică a Bulgariei. Comportamentul vameşilor este atât de cunoscut încât a generat glume în rândul populaţiei: "Ce cadou îi faci unui vameş de ziua lui? O tură de unul singur".

Un taximetrist local i-a apărat însă pe poliţiştii de frontieră, afirmând că au adus bogăţie în oraş. El a precizat că un vameş, în prezent proprietarul unui hotel şi al unui cazino, a înlocuit geamurile şcolii şi a reconstruit biserica locală. "Când ei au bani şi noi avem bani", a declarat acesta.

Arestările nu mai sunt suficiente

Într-o tentativa de a combate corupţia, Bulgaria a început să folosească programe pe calculator, pentru a repartiza vameşii aleator, la posturi diferite la fiecare câteva ore.

La rândul său, România a arestat în ultimul an 248 de poliţişti de frontieră şi vameşi, acuzaţi că ar fi strâns o mită, pe tură, de 5.800 de euro (circa 8.240 de dolari). Conform experţilor, în trecut aceste arestări ar fi fost suficiente pentru a câştiga aprobarea Uniunii Europene, dar acum nu mai este aşa. "Este un moment de conservatorism extrem, iar România şi Bulgaria suferă din această cauză", a declarat Heather Grabbe, director al Institutului pentru o Societate Deschisă din Bruxelles.

Unii experţi cred că ezitarea de care dau dovadă unele state membre în privinţa României şi Bulgariei are la baza şi sentimentul că ele nu erau pregătite la momentul aderării lor la Uniunea Europeană.

Nici măcar oficialii români sau bulgari nu se mai aşteaptă ca ţările lor să adere la Schengen în această toamnă şi nu fac un secret din dezamăgirea lor, scrie New York Times. Majoritatea experţilor cred că, pentru a atenua lovitura, Uniunea Europeană le va permite însă celor două ţări să intre în Schengen cu granitele aeriene. Controalele la graniţele terestre vor fi eliminate însă ulterior.

Echipament modern

În ceea ce priveşte echipamentul, cele două ţări par să fie bine dotate.

În Bulgaria, barierele de la frontieră, care existau cândva pentru a împiedica cetăţenii să fugă din ţară în perioada comunistă, sunt acum reechipate pentru a împiedica intrarea imigranţilor şi a traficanţilor. În România, poliţiştii de frontieră din Vaslui patrulează cu bărci rapide, camioanele pot fi verificat cu dispozitive cu raze X şi chiar cu aparate care măsoară nivelul de dioxid de carbon, pentru a descoperi eventuale persoane ascunse înăuntru.

Geografia este un alt factor pentru lipsa de entuziasm în ceea ce priveşte aderarea României şi Bulgariei la Schengen, cele două ţări plătind preţul pentru că se află aproape de Grecia, care nu controlează eficient fluxul de imigranţi şi traficul de maşini şi ţigări.  În ultimii ani, oficialii au estimat ca afluxul de imigranţ via Grecia se ridică la circa 80.000 pe an, conchide New York Times.

Germania nu ne vrea

Analiza cotidianului american vine în contextul în care ministerul german de Interne nu are nici o intenţie să-şi schimbe opinia negativă privind pregătirea României şi Bulgariei în vederea aderării la Schengen

"În prezent, Sofia şi Bucureştiul încă nu sunt pregătite să adere la Acordul Schengen", a declarat duminică ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich.