Exclusiv Strategia Națională de Apărare a SUA nuanțează celebrul articol 5 din NATO. Ce urmează pentru România. „E gata cu ipocrizia”
0Statele Unite ale Americii au o nouă strategie națională de apărare, care îi privește pe aliații europeni, inclusiv România. Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, reputat analist militar, alături de Hari Bucur Marcu, apreciat expert în politici de securitate, analizează, pentru „Adevărul”, impactul noii strategii americane asupra României și a Uniunii Europene.
Ideea de bază este că Statele Unite ale Americii vor continua să ofere sprijin aliaților, dar se vor concentra în primul rând pe propriile priorități. Vestea bună este că Washingtonul nu se dezice de NATO și de aliații europeni, iar articolul 5, cel care stă practic la baza întregii Alianțe, rămâne în picioare.
În același timp, potrivit noii Strategii Naționale de Apărare a Pentagonului, europenii vor fi sprijiniți în fața oricărei intenții agresive a Rusiei, dar va trebui ca ei înșiși să își dezvolte propriile capacități. Concret, dacă vechea strategia a democraților, în timpul administrației Biden, vedea în China principalul competitor strategic al Statelor Unite, alături de cu Rusia, acum accentul cade pe proximitatea SUA, conform doctrinei Monroe. Pentagonul va urmări în primul rând să se asigure că nu va pierde emisfera vestică și se va implica în combaterea migrației, a cartelurilor de droguri, dar și în apărarea unor obiective considerate strategice, cum ar fi Canalul Panama sau Groenlanda, de influență străină.
Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, reputat analist militar, alături de Hari Bucur Marcu, apreciat expert în politici de securitate, analizează, pentru „Adevărul”, importanța noii strategii de apărare americană pentru România și felul în care acesta va influența, direct și indirect, Uniunea Europeană și țara noastră.
SUA nu pleacă din Europa
Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu consideră că noua strategia este coerentă și vine în continuarea strategiei de securitate a Statelor Unite.
„E voba de câteva priorități. Prima este, înainte de toate, home defense, interesele americane acasă, cu atmosfera vestică, cu tot. A doua este descurajarea Chinei, prioritizarea Indo-Pacific. Nimic nou până aici. Apoi, ce e important pentru noi, România, împărțirea responsabilităților, împreună cu aliații și partenerii. Dar aici apar câteva elemente și trebuie să le enumerăm. În primul rând, Statele Unite spun că nu se izolează. Nu pleacă. Al doilea element este că vor promova înainte de toate interesele americanilor. Dacă până acum apărarea care venea de la americani în cadrul NATO venea în baza valorilor, acum vine în baza intereselor. Nu pentru că sunteți la fel ca noi, democrații și așa mai departe, vă apărăm, ci vă apărăm pentru că avem un interes comun în fața amenințării. Iar acestea sunt prezentate corect: Rusia, China și așa mai departe”, spune Mateiu.
El consideră că „vremea ipocriziei” a trecut pentru americani, dar și pentru aliații europeni.
„Al doilea element care e foarte important: vremea ipocriziei a trecut și la americani, dar și la aliați. Al doilea element la care trebuie să fim atenți este cel legat de faptul că Statele Unite continuă să afirme că vor juca un rol esențial în apărarea aliaților. Asta e foarte important de reținut și spune faptul că aliații vor fi alături de Statele Unite nu pentru a favoriza Statele Unite într-o acțiune, ci pentru că au propriul lor interes. Aceeași idee de mai sus: avem interes să ne apărăm în fața Rusiei. Statele Unite au un interes în altceva, suntem împreună. Iar aici vine ideea contribuției. Și se spune ceea ce se știa: aliații și partenerii trebuie să-și asume o contribuție vitală. Atenție, noi trebuie să fim primii care ne apărăm. Iar America spune după aceea că va avea un rol important, critic, în a fi alături de noi. Spune foarte clar: Statele Unite vor avea un rol critic, dar mai limitat pentru aliații săi din Europa”, mai spune comandorul Mateiu.
Practic, prin noua strategie de apărare, americanii nu se dezic de NATO și de aliați, ba chiar urmează în esență celebrele articole 3,4, și mai ales 5 din alianță. Este vorba despre articolele care se referă la faptul că fiecare stat membru NATO trebuie să dispună de propriile capacități militare, iar în caz de atac aliații trebuie să-i sară în ajutor. Există însă și nuanțe, explicate de Sandu Valentin Mateiu.
„Nu se schimbă esența, nu este o altă abordare față de NATO. Absolut, rămân principiile de bază. Dar acolo, în tratatul NATO, dacă vă aduceți aminte, în paragraful inițial se vorbește despre Carta ONU, democrație, valori. Acum vorbim numai despre interese, interese pe care ți le promovezi tu întâi. Nu mai faci demagogia cu valorile și în baza valorii «mă aperi tu pe mine». Nu. Îți aplici valorile, îți dezvolți capacitatea de apărare și pentru că ai interesul de a te apăra și faci ceva să te aperi, preiei aceste atribuții, iar eu, Statele Unite, pentru că am interese comune cu tine, rămân. Se trece din epoca vorbitului în epoca «ce-i în mână nu-i minciună» – cu ce vii, ce faci. Aici este problema și Statele Unite sunt de un realism, ca să nu spun cinism, foarte clar. Nu există loc de întors”, subliniază Mateiu.
În ce privește aliații europeni, printre care și România, strategia de apărare americană pornește de la ideea că Rusia reprezintă pericolul la adresa lor.
„În ce privește Europa, lucrurile sunt foarte clare. În ce privește Rusia, amenințările sunt definite corect. Iar la linia de efort Europa, iarăși lucrurile sunt foarte bine definite, fără nicio ezitare, în ideea pe care v-am spus-o mai devreme: «avem interese comune, vi le promovați, suntem alături de voi. Vă preluați responsabilitățile, suntem alături de voi și afirmă elementul critic: suntem acolo alături de voi». Nu se pune în discuție NATO, nu se pune în discuție articolul 5, nu se pune în discuție umbrela nucleară a Statelor Unite asupra Europei. Se spune doar că va fi un sprijin mai limitat. Se și spune așa: «critic, dar sprijin limitat din partea forțelor americane». Asta este expresia. Sprijinul va fi critic, deci va fi esențial, să spunem așa, dar limitat din partea forțelor americane. Și de aici pleacă toată problema. Spune că vom fi stimulați ca să ne facem această treabă»”, punctează Mateiu.
Europa cade pe locul 3 în prioritățile SUA
În altă ordine de idei, se reconfirmă și pivotul spre zona Indo Pacific, dar spațiul american va fi prioritar, în timp ce Europa pierde din importanță.
„Se scoate în evidență faptul că Statele Unite au forțat, la urma urmei, statele membre NATO să mărească bugetul apărării la 3%, după aia 5%. Și aici este ceva foarte interesant. Știți că una dintre problemele globale ale Statelor Unite a fost legată de capacitatea de a duce simultan mai multe conflicte majore. Asta a fost una din marile probleme ale strategiei americane. Cum ar fi acum un mare război în Pacific și un mare război în Europa. Ori americanii văd rezolvarea la această problemă prin situația următoare: voi, europenii, preluați greul în Europa. «Suntem în spatele vostru, dar voi duceți greul, pentru că noi trebuie să ne concentrăm în spațiul Pacific». Nu este nimic nou. De la Obama avem pivotul spre Pacific. Ce este schimbată este viziunea internă. Avem un Donald Trump care nu se mai uită la valori, democrație și așa mai departe. Ia de la sine existența unui Vest cu tot ce are el și promovează un interes comun. Pentru că sunt definite clar amenințările. Nu se face niciun fel de rabat în definirea Rusiei ca fiind amenințare”, mai spune el.
Ce poate face România
În ce privește România, comandorul spune că lucrurile sunt cât se poate de clare. România va trebui să-și asume apărarea sa și să nu pornească de la ideea că alții vor muri pentru a o apăra, în timp ce politicienii au cu totul alte preocupări. Evident, aliații vor interveni și ne vor ajuta, dar greul ar trebui să-l ducă românii, în ipoteza unui război. Acest lucru nu înseamnă că România va fi abandonată, ci doar că va trebui să ne facem propria treabă.
„România va trebui să fie apărată de România în frunte cu armata sa și în mijloc cu clasa politică care trebuie să-și asume responsabilitatea. Această strategie de apărare națională a Americii nu este altceva decât un semnal că a venit vremea să ne asumăm responsabilități. Noi față de noi”, mai afirmă comandorul Sandu Valentin Mateiu.
Și Hari Bucur Marcu îi împărtășește punctul de vedere în ce privește faptul că Statele Unite ale Americii nu abandonează Europa și nu o lasă la cheremul unei Rusii imprevizibile și agresive.
Hari Bucur Marcu menționează și că SUA nu vor mai fi obligate să apere singure Europa, iar europenii vor trebui să devină parteneri cu contribuții egale, nu doar asistați. Altfel spus, America rămâne alături de aliați, dar nu mai plătește singură nota de plată pentru neglijența europeană.
„Nu e o detașare de Europa, dar americanii vor ca europenii să-și facă partea lor de treabă. Iar Europa e pe locul trei pe lista priorităților Statelor Unite, după propriul teritoriu, dar și după China. Mi se pare foarte corect acest punct de vedere. Acum, opțiunea strategică a Statelor Unite este ca Europa să ajungă să se apere singură și să-și gândească singură securitatea, dar cu asistența Statelor Unite acolo unde Europa nu are capacitatea să se descurce singură”, spune Hari Bucur Marcu.
Ce vor face americanii pentru noi
Practic, cel mai probabil americanii vor continuă să asigure europenilor o serie de facilități. „Vor continua să fie ajutați europenii acolo unde nu pot să se descurce singuri, acolo unde nu sunt acoperiți. De exemplu, europenii sunt complet rămași în urmă în ce privește arma spațială. Da, și la rachete nucleare, că și aici e rămasă Europa în urmă. Sunt elemente care lipsesc Europei, dar trebuie să se spună clar că e vorba despre apărarea convențională. Adică este vorba de apărarea convențională”, mai spune el.
România nu avea avea de ales și va trebui să își asume responsabilități pe care decenii la rând le-a declinat, la fel ca și partenerii europeni.
„Problema e, în primul rând, că România trebuie să fie un actor pe locul potențialului său pe care îl are în Europa. România va trebui să fie un actor care să insiste pe o apărare comună europeană, dar care evident să nu fie îndreptată împotriva Statelor Unite, că e ridicol. Dacă statele Uniunii Europene vor să aibă un rol de jucat și în propria lor securitate, și în securitatea continentală și în cea globală, este obligatoriu să își constituie o putere militară comună. Așa că nu mai merge ca fiecare stat să facă ce vrea”, punctează Hari Bucur Marcu.
Expertul amintește de articolulele care stau la baza Tratatului Nord Atlantic și care spun clar că fiecare stat trebuie să fie capabil să aibă o forță militară pregătită să-i apere teritoriul.
„Avem articolul 3 din Tratatul de la Washington, Tratatul NATO, care spune că este obligația fiecărui stat membru să-și asigure propria apărare. Să fii gata pentru propria apărare, înseamnă să fii gata pe priorități și pe timp de avertizare. De exemplu, să luăm o situație absurdă: dacă vrea să ne atace Moldova, este timpul de avertizare, să spunem, 100 de ani până când să își constituie Moldova o forță care ar putea să cucerească România. Însă dacă e vorba să ne cucerească Rusia, timpul de avertizare este de 5 ani. România trebuie să își ia măsuri și diplomatice, și politice, și militare, evident, ca să nu aibă o problemă în viitor”, mai afirmă Hari Bucur Marcu.
Europa e împinsă de la spate să nu mai tremure de teama rușilor
Însă nu numai România va trebui să aibă grijă. Europa poate și trebuie să își asigure propriile capabilități, consideră Hari Bucur Marcu. Practic, este impardonabil ca Uniunea Europeană, care are o populație de aproximativ 450 de milioane și o putere economică importantă să tremure de frica unui stat precum Rusia, care are o populație de circa 150 de milioane și o putere economică mult mai mică.
„Dacă adunăm statele care sunt mai importante, SUA sunt pe primul loc, China pe 2, iar Europa e pe locul 3. Dacă ne gândim la toate statele din NATO, mai puțin Statele Unite, acestea au la un loc un PIB de 26 de trilioane de dolari, față de Rusia, care are 2 trilioane. Ei bine, când e vorba de puterea militară, nu e așa. Adică la puterea militară, aliații europenii la un loc plus Canada nu au o putere militară cât a Rusiei. E o situație anormală, care trebuie corectată. Asta din cauza neglijenței, că nu s-a investit”, mai spune Hari Bucur Marcu.
Se încarcă comentariile...
