Miza noilor legi ale Justiţiei: cine numeşte şefii din Parchete
0
Ministrul Justiţiei a pus în dezbatere publică modificarea a trei legi importante privind Justiţia. Consiliul Superior al Magistraturii şi ministerul condus de Raluca Prună nu au căzut de acord pe cine să facă responsabil pentru numirea şefilor din marile Parchete. Până la modificarea legii, Prună l-a propus pentru funcţia de procuror general adjunct al României pe Bogdan Licu, acuzat încă de la începutul anului de plagiat.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat că a pus în dezbatere publică un proiect de modificare şi completare a legilor justiţiei. Este vorba de modificarea a trei legi importante: Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Ministrul a explicat că au trecut peste zece ani de la publicarea acestor legi, iar „realităţile şi nevoile sistemului judiciar s-au schimbat parţial, impunându-se reformarea lor”. Astfel, în perioada următoare, reprezentanţii Ministerului Justiţiei vor avea întâlniri cu magistraţi, reprezentanţi ai altor profesii juridice, parteneri instituţionali şi ONG-uri, pentru a discuta despre aceste modificări legislative. Proiectul este în dezbatere publică până pe 11 noiembrie.
Punctele fierbinţi
Unul dintre cele mai discutate aspecte este cel privind numirea şefilor marilor parchete: Procurorul General, procurorii-şefi DNA şi DIICOT, dar şi adjuncţii celor trei şi procurorii-şefi de secţii. În legislaţia actuală, ministrul Justiţiei propune şefii acestor unităţi de Parchet, care sunt numiţi de Preşedintele României. Condiţia este ca cei care candidează să aibă o vechime de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror. Mandatul pe funcţia de conducere este de 3 ani, iar magistratul poate fi reînvestit o singură dată. Avizul CSM, în această procedură, este unul consultativ.
Dacă se va schimba legea, magistraţii care vor să ocupe posturi de conducere vor trebui să aibă o vechime mai mare, de 15 ani, iar mandatul lor nu va mai putea fi prelungit decât un an cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Prună a pus însă în dezbatere publică şi o cerere a Consiliului Superior al Magistraturii , potrivit căreia, şefii Parchetelor să fie numiţi de preşedintele României la propunerea membrilor CSM. Potrivit acestei propuneri mandatul şefilor de Parchete ar urma să fie de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. În plus, potrivit propunerilor CSM, revocarea şefilor ar urma să se facă de Preşedintele României la solicitarea CSM, şi nu a ministrului Justiţiei, aşa cum este în prezent.
Cine îşi asumă responsabilitatea?
Fostul ministru al Jusiţiei, europarlamentarul Monica Macovei, susţine că actuala procedură de numire a procurorilor cu funcţii de conducere trebuie menţinută. „Nu este vorba de politizare, ci de responsabilitate”, susţine aceasta. Motivul: CSM este un organ colectiv, care nu răspunde pentru nici una dintre măsurile pe care le ia.
„În plus, CSM ia decizii prin vot secret, deci nu se ştie cine ce a votat la nicio decizie, nici la deciziile de numiri sau nominalizări şi nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru o nominalizare proastă sau dacă procurorul cu funcţie de conducere nominalizat de CSM eşuează”, mai susţine Macovei.
O altă noutate care se regăseşte în proiectul supus dezbaterii publice este ca preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Curţii Supreme să aibă mandate de 4 ani, în legea actuală acestea fiind de 3 ani. De asemenea, ministrul Justiţiei vrea ca în noua lege să fie stipulat ca magistraţii suspendaţi din cauza unor dosare penale să primească „o indemnizaţie egală cu 80% din indemnizaţia de încadrare lunară netă din ultima lună de activitate înainte de data suspendării din funcţie”. În acest moment, un magistrat suspendat din funcţie nu primeşte nicio indemnizaţie. În plus, proiectul de lege propune ca magistraţii, inclusiv cei asimilaţi, care au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţii, să aibă dreptul să devină, fără examen, avocaţi, notari publici sau executori judecătoreşti.
Viitorii magistraţi, testaţi psihologic
Potrivit proiectului de modificare a legilor justiţiei, persoanele care au absolvit cursurile Institutului Naţional al Magistraturii (INM) şi vor să devină judecători sau procurori vor trebui să susţină un examen de verificare a cunoştinţelor, dar şi un test psihologic. Astfel, dacă un absolvent de INM nu promovează examenul final, se mai poate prezenta doar o dată la sesiunea pentru următoarea promoţie.
În cazul în care nu promovează examenul nici în cea de-a doua sesiune sau nu se prezintă, în mod nejustificat, auditorul de justiţie nu poate fi numit în funcţia pe care doreşte să o ocupe şi are obligaţia de a restitui bursa şi celelalte cheltuieli de formare profesională.
Licu, acuzat de plagiat
Acestea nu sunt singurele surprize cu care a venit în weekend ministrul Justiţiei. Concret, Raluca Prună l-a propus pentru funcţia de adjunct al procurorului general al României pe Bogdan Licu (foto). De asemenea, Laura Oprean este propusă pentru un mandat de prim-procuror adjunct al procurorului general, iar Marius Bulancea ca şef pentru Secţia a II-a din DNA, de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie. Anunţul nu a fost făcut oficial. Oprean şi Licu au fost delegaţi în funcţiile de prim-adjunct şi, respectiv, adjunct al procurorului general începând din 17 mai, pentru şase luni, prin ordin al procurorului general Augustin Lazăr. Potrivit unor surse judiciare, Licu ar fi fost întrebat dacă vrea să mai ocupe această funcţie pentru următorii trei ani şi vineri şi-ar fi dat consimţământul.
De ce a fost propus
Potrivit unor surse judiciare citate de româniacurată.ro, Licu a fost propus pentru un nou mandat de 3 ani ca procuror general adjunct „pentru rezultatele manageriale obţinute în perioada în care a fost procuror general interimar (redeschiderea dosarului «Revoluţiei», menţinerea rezultatelor bune privind combaterea corupţiei), experienţa managerială dovedită la conducerea Ministerului Public şi aprecierea pozitivă a colegilor”. Licu a ocupat mai bine de două luni, în perioada 2 februarie – 28 aprilie 2016, funcţia de procuror general interimar al României, după ce Tiberiu Niţu a demisionat fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce ar fi beneficiat ilegal de coloană oficială.
A cerut retragerea titlului de doctor
În august 2015, Bogdan Licu a fost acuzat că ar fi plagiat în teza de doctorat. Teza acestuia nu a fost încă analizată de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Bogdan Licu şi-a susţinut teza de doctorat în anul 2011, la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, instituţie aflată în subordinea Serviciului Român de Informaţii, iar coordonatorul lucrării sale a fost Gabriel Oprea, acuzat la rândul lui de plagiat.
Spre deosebire de coordonatorul său, Licu a cerut în martie 2016 retragerea titlului de doctor. „Am făcut acest lucru din motive personale, a fost o decizie grea, dar vreau să specific că nu consider că am plagiat în acea teză de doctorat”, declara atunci Licu.
Se încarcă comentariile...
