Miron Cozma şi Marian Munteanu, la judecata de apoi a Pieţei Universităţii

Miron Cozma şi Marian Munteanu, doi oameni cu o influenţă uriaşă la începutul anilor '90

La 26 de ani de la evenimentele din 13-15 iunie 1990, „Adevărul” a dezvăluit că atât Miron Cozma, liderul minerilor din Valea Jiului, cât şi Marian Munteanu, liderul fenomenului Piaţa Universităţii, au fost colaboratori ai Securităţii. Aceste informaţii au stârnit reacţii diferite printre cei care au fost în mijlocul evenimentelor de atunci: unii se declară dezamăgiţi, alţii spun că aceste dezvăluiri le confirmă bănuielile.

Fenomenul Piaţa Universităţii, mişcarea de stradă care a dat naştere societăţii civile româneşti de după căderea comunismului, devine, odată cu trecerea timpului, un eveniment tot mai neclar în istoria recentă. Statutul incert al Securităţii în primele luni ale anului 1990 şi implicarea oamenilor săi în evenimentele din acea perioadă pun „Golaniada“ într-o nouă lumină. Recent, „Adevărul“ a scris că Marian Munteanu, liderul studenţilor bucureşteni, devenise colaborator al Securităţii în 1988, iar Miron Cozma era şi el informator încă din 1977.

„Dacă informaţiile sunt reale, nu e decât o amărăciune în plus, mai ales în privinţa lui Marian Munteanu. În cazul lui Miron Cozma nu ştiu cât mai contează, pentru că oricum nu aveam o părerea prea bună despre el. Însă în privinţa lui Marian Munteanu sunt surprins şi mi-e tot mai greu să înţeleg ce s-a întâmplat de fapt în acea perioadă. Vizavi de momentul iunie 1990, cred că voi pleca din această lume cu sentimentul a ceva foarte tulbure şi uneori chiar al unei cacealmale”, ne-a declarat regizorul Stere Gulea, participant la „Golaniadă” şi autor al filmului „Piaţa Universităţii”, dedicat fenomenului condus de Marian Munteanu în perioada aprilie-iunie 1990.

Cred că în ceea ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie 1990, au existat manipulări şi acţiuni din umbră ale celor din fosta Securitate care aveau interesul să-şi păstreze o anumită poziţie în noua orânduire.   Petre Roman, prim-ministru al României în perioada 1990-1991

Prim-ministru al României în acele vremuri, Petre Roman nu se arată deloc impresionat şi spune că apariţia acestor informaţii nu fac decât să îi întărească vechile convingeri: „Mie nu-mi schimbă cu nimic percepţia aceste dezvăluiri, pentru că ele au mai fost vehiculate şi în 1991. Şi despre Marian Munteanu, şi despre Miron Cozma s-a scris atunci că au avut legături cu Securitatea, dar lumea a preferat să creadă că acele informaţii nu erau adevărate. Eu am fost convins atunci, la fel cum sunt şi acum, că Miron Cozma a fost motivat de lucrători din fosta Securitate şi că a acţionat sub influenţa lor. Cred, de asemenea, că în ceea ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie 1990, au existat manipulări şi acţiuni din umbră ale celor din fosta Securitate care aveau interesul să-şi păstreze o anumită poziţie în noua orânduire. Şi vreau să precizez că guvernul Roman nu a fost implicat în niciun fel în venirea minerilor la Bucureşti”.  

Virgil Măgureanu, un alt reprezentant al puterii din acea perioadă, din postura de şef al Serviciului Român de Informaţii, s-a arătat deranjat de subiect: „Nu aş dori să comentez în niciun fel aceste informaţii. În plus, mă aflu în trafic şi nu am voie să vorbesc. Comit o infracţiune în momentul acesta, mă văd nevoit să închid telefonul”. Măgureau s-a aflat la conducerea SRI între 1990 şi 1997, fiind cel care a preluat, practic, conducerea Securităţii ceauşiste, pe care a rebotezat-o în urma unei presupuse reforme. Ulterior evenimentelor din vara lui 1990, Virgil Măgureanu a recunoscut că ofiţeri din SRI-ul pe care îl conducea au fost implicaţi în Mineriada din 13-15 iunie, afirmând că aceştia au acţionat pe cont propriu. 

„Nu schimbă importanţa Pieţei”

Ana Blandiana, membru fondator al Alianţei Civice

Vânaţi de minerii lui Miron Cozma şi colegi de balcon cu Marian Munteanu, cei care au participat în 1990 la fenomenul Piaţa Universităţii privesc cu precauţie informaţiile conform cărora cei doi ar fi fost colaboratori ai Securităţii. „Aceste descoperiri nu schimbă nici importanţa Pieţei Universităţii în lupta României spre un stat de drept şi nici obligativitatea ca procesul Mineriadelor să fie dus până la capăt. Nu cred că oamenii care au fost în Piaţă se simt acum dezamăgiţi şi manipulaţi, pentru că ideile au fost ale noastre, ale tuturor, nu ale unui singur om”, ne-a declarat poeta Ana Blandiana.

Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989 şi unul dintre liderii greviştilor foamei din Piaţa Universităţii în perioada „Golaniadei“, este şi el precaut: „Nu mă pronunţ pe lucruri incerte. Nu ştiu ce a făcut Marian Munteanu. Aceste aspecte trebuie lămurite tot în dosarul «Mineriadei», acolo trebuie precizat ce a făcut fiecare. Eu pot să mă pronunţ numai în cazul meu. Eu ştiu că eu n-am fost colaborator al niciunui serviciu secret. Am fost un tânăr care voia libertate“. 

Conform lui Ion Gîtlan, tatăl eroului Mihai Gîtlan, ucis la 21 decembrie 1989 în faţa sălii Dalles din Bucureşti, ideea că Marian Munteanu a fost colaboratorul Securităţii era vehiculată încă din primăvara lui 1990. Gîtlan spune că în timpul „Golaniadei“ a fost abordat în Piaţa Universităţii de un tânăr, care i-a dat un bileţel. „În bileţelul cu pricina scria că Marian Munteanu a fost colaborator al Securităţii începând cu o anumită dată, nu-mi mai amintesc exact de când. Eram cu Octavian Rădulescu, fost deţinut politic, şi am hotărât să rupem biletul. Am zis că se sparge piaţa dacă dăm această informaţie. Ştiam că eram înconjuraţi de tot felul de oameni, de securişti, de foşti activişti de partid. Dar, totuşi, Piaţa Universităţii trebuia să existe, ea a însemnat o deschidere, o gură de aer spre democraţie“.  Ion Gîtlan a fost unul dintre cei care au vorbit de la balconul Facultăţii de Geologie în perioada „Golaniadei“. În anii de după Revoluţie, el a fost şi vicepreşedinte al Alianţei Civice, dar spune că a fost îndepărtat după ce le-a cerut membrilor fondatori să dea declaraţii de conştiinţă cu privire la relaţia lor cu Securitatea.