Ministrul Justiţiei Raluca Prună curmă cariera „savanţilor” din puşcării

Ministrul Justiţiei vrea să schimbe legislaţia privind reducerea pedepselor prin cărţi scrise în penitenciar

Final binevenit şi lipsit de glorie pentru cariera savanţilor puşcăriilor. Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, vrea să elimine ingredientele reţetei prin care unii dintre condamnaţi intrau în puşcărie analfabeţi şi ieşeau de acolo, înainte de termen, ca „oameni de ştiinţă“. În acelaşi timp procurorii vor să afle cine a scris de fapt cărţile folosite ca bilet de ieşire din închisoare.

Ministrul Justiţiei vrea să elimine motivaţia principală a deţinuţilor de a scrie cărţi în închisoare, care a dus şi la formarea unui adevărat curent literar în sistemul românesc de detenţie. Mai exact, ministrul Raluca Prună a anunţat marţi că va propune în prima şedinţă de guvern din februarie adoptarea unei ordonanţe de urgenţă prin care să fie eliminată prevederea conform căreia lucrările ştiinţifice scrise după gratii pot aduce reducerea perioadei de detenţie. Asta în timp ce, procurorii anticorupţie au declanşat o anchetă în cazul lucrărilor scrise de deţinuţi, făcând cercetări cu privirea la săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului.

„Constat că este un fenomen care a scăpat totalmente de sub control şi am decis să propun guvernului României ca, printr-o ordonanţă de urgenţă care va fi promovată în prima şedinţă de guvern din februarie, să cer abrogarea acestei dispoziţii. Voi facem o consultare publică după cum prevede legea, iar urgenţa este evidentă: e un fenomen scăpat de sub control. Cea mai bună soluţie este abrogarea acestei dispoziţii“, a declarat ministrul Justiţiei Raluca Prună.

În plus, actuala lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, va primi un regulament de aplicare, pentru a nu mai fi interpretată după bunul plac. „Voi pune pe masa Guvernului, în aceeaşi zi, regulamentul de aplicare a Legii 254/2013, care trebuie să fie adoptat odată cu legea. S-a lucrat la acest regulament înainte să-mi preiau mandatul“, a subliniat declarat ministrul Justiţiei.

Cum să scrii o carte în 12 ore

Curentul literar din penitenciare a reuşit să ridice la cote maxime nivelul indignării opiniei publice mai ales după ce autorităţile au confirmat neregulile din mecanismul de scurtare a pedepselor prin publicarea unor cărţi.
Deţinuţii ajunseseră la performanţe neverosimile, de neatins nici chiar de către adevăratul mediu academic.  Mai exact, într-o notă întocmită de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, se arată că lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers. De exemplu, 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini. Potrivit unor surse judiciare, performanţa i-ar aparţine lui Dan Voiculescu, închis la Penitenciarul Rahova pentru spălare de bani.

Acelaşi surse îl indică pe Nagy Zsolt, încarcerat tot la Rahova, drept autorul unei cărţi de 212 pagini elaborată în 6 ore şi 40 de minute. „Aceste performanţe sunt imposibil de realizat după gratii şi oriunde în altă parte”, susţin specialiştii. Chiar savanţii puşcăriilor s-au plâns de condiţiile aspre din celule. Experţii în Educaţie sunt de părere că autorii morali ai acestui fenomen sunt cei care au girat aşa-zilele lucrări ştiinţifice. „Principala vină aparţine profesorului care a acceptat să coordoneze o lucrare scrisă în pencitenciar, pentru că şi-a asumat acest act. Ca profesor, ai un statut şi îţi asumi nişte răspunderi. În cele mai multe cazuri, nu cred că autori ai cărţilor sunt deţinuţii respectivi, ci lucrărire sunt scrise de altcineva şi semnate de ei. În cazul unui Apostu sau în cazul unui Treptow pot să cred că au scris, pentru că au scris cărţi şi înainte. Dar Becali, Copos şi alţii, mă îndoiesc“, a declarat Marius Diaconescu, lector universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi blogger Adevărul.

Ce este de făcut

Scoaterea din lege a prevederii conform căreia lucrările ştiinţifice scrise după gratii pot aduce reducerea perioadei de detenţie este o măsură extremă, luată într-o situaţie extremă, mai arată specialiştii. Experţii în Educaţie afirmă că sunt însă şi alte soluţii pentru a împiedica frauda şi de a da totuşi posibilitatea unor deţinuţi de a beneficia pe merit de această prevedere.

„Caracterul ştiinţific al unei lucrări trebuie să-l stabilească nu un singur profesor, ci să fie o comisie neutră, dar formată din specialişti în domeniul respectiv. Membrii comisiilor să fie aleşi aleatoriu, iar lucrările supuse analizei să fie în regim de anonimat, fără să se ştie că e Voiculescu sau Becali. Comisiile ar putea fi formate din trei membri, astfel încât rezultatul votului să nu poată fi egal. Trebuie avute în vedere criterii de evaluare care stau la baza fiecărui domeniu. Sunt nişte standarde minime academice, de la sistemul de notare, la formularea clară a metodologiei, a obiectivelor a concluziilor etc. Aşa se poate stabili cu adevărat dacă o lucrare are sau nu caracter ştiinţific“, a declarat, pentru „Adevărul“,Marius Diaconescu.

DNA deschide dosar penal în cazul lucrărilor scrise de deţinuţi

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au sesizat, marţi, din oficiu în cazul lucrărilor scrise de deţinuţi. Ancheta vizează infracţiunea de favorizarea făptuitorului. DNA susţine că iniţiatorii „au acţionat concertat, în scopul de a crea aparenţa că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca ceicondamnaţi să fie liberaţi condiţionat”.

„Dintr-o notă întocmită de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum şi din datele existente în spaţiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiţii nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârşite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate. În această modalitate, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracţiuni de corupţie se regăsesc condamnaţi care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puţin decât stabilise instanţa de judecată, exclusiv ca urmare a activităţii infracţionale care face obiectul sesizării din oficiu“, se arată într-un comunicat al DNA.

Fenomen organizat

Procurorii anticorupţie vorbesc de un adevărat mecanism, foarte bine pus la punct. Din acesta făceau parte cadre universitare, angajaţi ai penitenciarelor şi reprezentanţi ai unor edituri.

„Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanţi ai unor edituri şi membri ai comisiilor din penitenciare, care au acţionat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări ştiinţifice, iar pedepsele aplicate de instanţe să se considere ca executate. Mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanţă ştiinţifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării şi fără a cunoaşte viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate. Aceste recomandări ar fi avut o natură generică şi ar fi fost folosite, uneori, în aceeaşi formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter ştiinţific“, se spune în document.

Reprezentanţii unor edituri ar fi acceptat, conform DNA, publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea ştiinţifică a acestora şi interesul pieţei de carte, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obişnuit.