Martor din dosarul „Microsoft”: „Şpaga pentru «Pinalti» era cărată în sacoşe”

Gheorghe Ştefan FOTO Eduard Enea

Afaceristul Decebal Silviu Draghiş a fost audiat marţi, în calitate de martor, la Curtea Supremă, în dosarul „Microsoft”. El a povestit cum firmele sale off-shore au fost folosite pentru a încasa „comisioanele” de 4 milioane de euro primite de fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan.

Completul de judecată din dosarul „Microsoft” este format din Maricela Cobzariu (preşedinte), Simona Cirnaru şi Leontina Şerban. 

La termenul de marţi a fost audiat Decebal Silviu Draghis care controla două firme off-shore, prin care s-ar fi spălat o parte din şpaga primită de fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan. 

Acesta a dat detalii inedite despre traseul mitei de 16 milioane de euro date de Claudiu Florică celor patru acuzaţi din acest dosar. 

În sala de judecată au fost prezenţi toţi cei patru inculpaţi în acest dosar: Gheorghe Ştefan, fostul ministru Gabriel Sandu şi afaceriştii Dumitru Nicolae şi Dorin Cocoş.

Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi Nicolae Dumitru şi-au recunoscut faptele în dosarul „Microsoft”, pentru a primi o reducere a pedepsei, în timp ce Gheorghe Ştefan nu. Curtea Supremă face audieri doar în ce priveşte martorii care au legătură cu partea de mită care ar fi fost primită de Gheorghe Ştefan.

Afacerea „Oil Terminal”

Decebal Silviu Draghis a precizat că l-a cunoscut pe Gheorghe Ştefan la sfârşitul anului 2007 - începutul anului 2008. Deţinea o firmă de produse petroliere şi a interacţionat cu Pinalti deoarece ar fi vrut să-i faciliteze încheierea de contracte cu Oil Terminal Constanţa. Pe Ştefan Gheorghe l-ar fi cunoscut prin intermediul lui Gabriel Muraru - consilierul personal al primarului. 

„Practic am ajuns la Oil Terminal Constanţa prin intermediul lui Ştefan, era de notorietate faptul că directorul de acolo a fost numit de acesta şi nu se putea ajunge altfel acolo. Din aproape în aproape am căutat câte un punct de legătură pentru a ajunge la primar. Prin intermediul unei persoane din Focşani am ajuns la Muraru şi apoi la Ştefan”, a precizat Dragis.

Decebal Silviu Draghis a povestit că pentru aceste contracte pe care le-a derulat cu Oil Terminal Constanţa ar fi plătit comisioane ce i-ar fi fost comunicate de Gabriel Muraru, dar din discuţiile cu acesta a reieşit că erau stabilite de Ştefan Gheorghe. „Comisioanele le-am plătit prin firmele lui Tomi Răzvan. Atunci a fost primul contact cu acesta, sub forma unor contracte, dar al căror preţ era mult mai mare”, a precizat acesta.

Povestea off-shore-urilor

Decebal Silviu Draghis a povestit că a înfiinţat două firme off-shore în toamna lui 2009, deoarece afacerile cu petrol mergeau bine şi voia să facă noi investiţii. Societăţile au fost făcute de avocata Luminiţa Mazilu: „Practic eu eram proprietarul, însă cu identitate ascunsă, reprezentare avea avocata Mazilu". 

Draghis a explicat că a fost contactat de Gabriel Muraru pentru a încasa un comision pentru domnul Gheorghe Ştefan. 

„Multe detalii despre acest contract nu am cunoscut, ceea ce mă interesa pe mine era să obţin continuitate în afacerile cu Oil Terminal Constanţa şi am fost condiţionat de aceasta. Este adevarat că urma să primesc şi un comision de 10%, însă această sumă nu am mai primit-o eu, ci domnul Gheorghe Ştefan”, a povestit martorul.

Întâlnirea cu Gheorghe Ştefan

Decebal Silviu Draghis a spus că pentru încheierea acestui contract s-a întâlnit cu Ştefan Gheorghe şi Claudiu Florică la un hotel din Bucureşti. 

„Cu Claudiu Florica urma să închei contractul”. Întâlnirea a durat 5 minute, timp în care au făcut schimb de numere de telefon, urmând să se întâlnească în vederea încheierii contractului. Cei doi s-ar fi întâlnit şi au stabilit detaliile tranzacţiilor de bani: „Mă întâlneam des cu Gabriel Muraru şi săptămânal cu Gheorghe Ştefan”.

Draghis a mai arătat Curţii Supreme că la una din întâlniri cu Claudiu Florică a fost cu avocata Mazilu care avea drept de semnătură în off-shore-ul DD Land Oil şi în bancă. Contractul s-a încheiat cu firma DD Land Oil, iar valoarea era de 4 milioane de dolari. 

„Obiectul contractului nici nu mai conta. De la început am ştiut că cei 4 milioane de dolari era comisionul pe care Ştefan Gheorghe trebuia să-l încaseze”, a mai spus Dragis.

Cum se dădeau banii

Întrucât de la momentul încheierii contractului a trecut o perioadă mare de timp când nu a intrat niciun ban, Decebal Silviu Draghis era contactat frecvent de Gabriel Muraru şi de Ştefan Gheorghe, să ia legătura cu Claudiu Florică.

„Banii au intrat în două tranşe. La solicitarea lui Gheorghe Ştefan şi al lui Gabriel Muraru, l-am contactat pe Tomi Răzvan pe care-l ştiam din alte afaceri pe care le-am derulat şi l-am prezentat avocatei Mazilu, care urma să încheie mai multe contracte. Acestea aveau ca scop să distribuie sumele de bani în diferite conturi ale societăţilor pe care Tomi Răzvan le punea la dispoziţie. În final, banii urmau să ajungă la Ştefan Gheorghe”, a spus Decebal Silviu Draghis care a adăugat că aceste contracte aveau un caracter fictiv, iar plăţile s-au făcut, în majoritate, în 2010. 

„Sumele de bani de care avea nevoie Gheorghe Ştefan erau scoase în numerar din banca de Tomi Răzvan şi erau predate fie lui Gabriel Muraru, fie mie, în hotel la Marriott, la mine la birou. Nu pot preciza astăzi de câte ori s-au adus sume de bani, deoarece îmi aducea bani şi din cealaltă afacere, Oil Terminal, unde era vorba de alţi vreo 700.000 de euro. Banii erau aduşi în sacoşe sau în genţi. Îi predam în jumătate de oră lui Gheorghe Ştefan sau lui Gabriel Muraru. Îl sunam pe Ştefan şi-i spuneam, conform înţelegerii, că vreau să-l văd şi mă duceam la el”, a explicat martorul Dragis.

Draghis a cumpărat două apartamente în Piatra Neamţ 

Banii erau şi alte valute, dar cea mai folosită era euro. La locul de întâlnire, martorul era dus de şofer. Ştefan stătea la Marshalls sau la Eurohotels, iar ulterior acasă la acesta la Piatra Neamţ. Martorul a spus că a cumpărat şi două apartamente în Piatra Neamţ, la solicitarea lui Gheorghe Ştefan. 

„Din ce am înţeles eu de la Ştefan şi Muraru, acestea erau pentru copii lui Ştefan”, a spus Draghis. Acesta a adăugat că cele două apartamente au fost cumpărate cu banii din cele doua off-shore-uri de la o firmă din Piatra Neamţ. 

Unul ar fi costat în jur de 100.000 de euro, iar altul mai mic în jur de 60.000 de euro, şi erau situate în acelaşi bloc. Deoarece în presă începuseră să apară articole despre averea lui Gheorghe Ştefan, primarul i-ar fi spus să pună apartamentele pe numele cuiva de încredere, aşa că Draghis a schimbat proprietarul, sens în care, fictiv, acestea au fost date iubitei afaceristului. 

Ulterior, apartamentul mare - care era destinat fiicei primarului, a fost pus ipotecă la bancă într -o afacere a lui Gabriel Moraru, iar celălalt apartament a fost vândut iubitei fiului lui Gheorghe Ştefan. 

„Gheorghe Ştefan mi-a solicitat să particip la o licitaţie cu o firmă pentru administrarea societăţii Perla Invest, controlată de Primărie. Firma avea ca obiectiv turismul, avea în administrare gradina zoologică, telegondola, pârtiile de schi etc”, a spus Draghis. 

După doi ani de zile, Gheorghe Ştefan i-ar fi spus să închidă off-shore-urile, deoarece Tomi Răzvan avea probleme la poliţie, într-un dosar de evaziune fiscală, iar firmele lui Tomi Răzvan care erau controlate avuseseră contracte cu DD Land Oil.

„Despre Gheorghe Ştefan ştiam că este un om cu o puternică influenţă politică. Când l-am căutat pentru afacerile din Constanţa, l-am căutat în calitate de om politic”, a explicat Decebal Silviu Draghis.

Declaraţia avocatei care a făcut off-shore-urile

Avocata Luminiţa Cecilia Mazilu a dat o declaraţie de martor la Curtea Supremă. Aceasta a explicat că-l ştie pe Decebal  Draghis din 2008, pe care îl reprezenta în litigii comerciale. „Draghis mi-a cerut să-i înfiinţez 4 societăţi tip off-shore, două în Cipru, două în Belize, printre care DD Land Oil. Pe aceste societăţi, Draghis era unic proprietar ascuns”, a povestit avocata.

De asemenea, ea a explicat că Draghis i-ar fi spus că urmează să semneze un contract cu un partener străin de la care urma să primească un comision de 4 milioane de euro dintr-o afacere din domeniul consultanţei. 

La sfârşitul lunii noiembrie 2009, în contul Dd Land Oil intrase suma de 4 milioane de euro dintr-o firmă elveţiană, Baringwood. Pe facturile date de Draghis scria ca obiect „consultanţă IT”. 

Draghis decidea împărţirea banilor

Mazilu a explicat că distribuirea celor 4 milioane de euro era decisă de Draghis. Afaceristul îi spunea cu cine să semneze contracte -firme, administratori- şi să facă plăţile. Avocata a dat detalii şi despre cele două apartamente cumpărate în Piatra Neamţ, despre care ştia că aparţin lui Draghis. 

„Draghis a spus că are afaceri în Piatra Neamţ legate de domeniul sportului extrem, cu ATV-uri şi că era într-o relaţie de amiciţie cu Gheorghe Ştefan”, a spus aceasta.

„Într-o discuţie cu Draghis am înţeles că unul dintre apartamente aparţine unei rude a lui Gheorghe Ştefan, iar celălalt cuiva din familia lui Gheorghe Ştefan sau al Ancăi Boagiu”, a completat avocata. 

Denunţul

Avocata a spus ca în momentul în care a văzut la televizor numele societăţilor DD Land şi Baringwood, şi referirile care se făceau la afacerile cu statul, a luat decizia să facă un denunţ. 

„În acea după-amiază, când au apărut ştirile, Draghis a venit la birou şi mi-a solicitat să ascund adevărata identitate a proprietarului, să spun că este un cetăţean din Belarus”, a spus avocata Mazilu care a adăugat că după o zi, Draghis i-a adus un mobil nou, sigilat, şi i-a spus să vorbească după acesta. 

Femeia a povestit că a fost contactată la birou de o persoană care o urmărea şi care i-a spus să nu-l implice pe Gabriel Muraru, consilierul lui Gheorghe Ştefan. 

Comision de 4%

Tomi Răzvan, unul dintre afaceriştii care primeau bani de la off-shore-urile lui Draghis, a fost audiat la Curtea Supremă. El a intrat în afaceri cu Oil Terminal cu firma sa Elcopet. 

„La un an şi jumătate după ce am desfăşurat afaceri cu Oil Terminal, Gabriel Moraru (consilierul personal al lui Ştefan Gheorghe n.r.) mi-a propus, pentru a mai câştiga nişte bani să închei nişte contracte cu o firmă externă. Nu ştiam de off-shore pentru un comision de 4%. Eu trebuia să-i aduc o societate cu care să închei un contract extern”, a declarat Toni Răzvan. 

El a mai spus că a folosit trei firme pentru acest lucru: Elcopet, o societate a iubitei sale, şi firma unui amic. Draghis i-ar fi spus să ia legătura cu Luminiţa Mazilu cu care ţinea legătura privind contractele cu DD Land şi când erau viraţi banii. 

„Banii se dădeau în parcarea Parlamentului”

„Fiecare dintre administratorii celor trei societăţi retrăgeau banii din conturi, bani pe care eu ii adunam, însumându-se suma de 1 miliard de lei. Comisionul ce ne revenea fiecăruia îl opream la retragere. Banii erau, după caz, predaţi în pungă sau în geantă. După aceasta îl sunam pe Gabriel Moraru care îmi spunea ce să fac cu el. Cel mai des îi predam banii în parcarea din faţa Parlamentului, iar în ultima vreme la biroul de la Marriott, uneori şi domnului Draghis”, a completat Răzvan. 

Tomi Răzvan a explicat Curţii Supreme că nu ştia despre provenienţa banilor sau destinatarul acestora. „Retragerile din bancă erau la 10-11, iar predarea banilor era la 14-15, în funcţie de înţelegerile cu Moraru sau Draghis, în locurile stabilite de acesta”, a conchis afaceristul. 

Curtea Suprema a stabilit următorul termen pe data de  2 februarie când vor fi audiaţi noi martori. 

Dosarul „Microsoft”, trimis în instanţă din martie 2015

Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, precum şi primarul suspendat Gheorghe Ştefan şi fostul ministru Gabriel Sandu au fost trimişi în judecată, pe 23 martie, în dosarul „Microsoft”.

Anchetatorii au disjuns urmărirea penală faţă de cei patru, stabilind că probele pe care le au sunt suficiente pentru trimiterea lor în faţa instanţei.

În dosarul „Microsoft”, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul suspendat al municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, de luare de mită şi spălare de bani.

Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit 9 milioane de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

Totodată, potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

Alţi opt miniştri vizaţi în acest dosar

În acest dosar sunt vizaţi şi alţi opt foşti miniştri: senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Adriana Ţicău.

Cocoş, Sandu, Nicolae şi Ştefan au fost arestaţi preventiv în acest dosar pe 29 octombrie 2014. Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae au stat în arest preventiv până pe 25 ianuarie, când au fost plasaţi în arest la domiciliu, în urma deciziei Curţii Supreme, după ce ar fi făcut denunţuri în dosar.

Gheorghe Ştefan este în continuare în arest preventiv, după ce instanţa i-a respins cererea de înlocuire a măsurii cu arest la domiciliu sau control judiciar, el fiind singurul pe numele căruia mai există un mandat de arestare preventivă în acest dosar.

În cazul lui Dorin Cocoş, instanţa a dispus, pe 23 februarie, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, la propunerea procurorilor DNA, după ce fostul soţ al Elenei Udrea ar fi făcut un denunţ în dosarul „Microsoft”.

Dorin Cocoş a rămas însă în arestul Poliţiei Capitalei, întrucât pe numele său mai este emis un mandat de arestare preventivă, în dosarul Alinei Bica disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

Elena Udrea a fost şi ea în arest preventiv în acest dosar, în perioada 11 - 17 februarie, ulterior fiind plasată în arest la domiciliu. Pe 25 februarie, Elena Udrea a fost arestată preventiv în dosarul „Gala Bute”.