Magistraţi reţinuţi în dosarul retrocedărilor ilegale către prinţese şi strănepoţi de boieri

Anchetatorii au făcut primele reţineri în acest caz

Ancheta în dosarul în care liderii PSD Viorel Hrebenciuc, Ilie Sîrbu şi Ioan Adam sunt urmăriţi penal pentru corupţie după ce ar fi pus umărul la retrocedarea ilegală a zeci de mii de hectare de pădure a ajuns la faza arestărilor.

Joi, procurorii anticorupţie, după  mai bine de 30 de ore de audieri, au cerut arestarea preventivă a şase persoane printre care s-au numărat şi doi judecători de la Tribunalul Covasna. 

Astfel, magistraţii Ordog Lorand şi Gabriel Uţă, ambii acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, alături de alte patru persoane, Ion Sorin Iacob, Costin Bengescu, Iosif Kadas şi Jenică Poenaru urmau să fie duşi joi seară în faţa judecătorilor Curţii Supreme cu propunere de arestare preventivă. Până la închiderea ediţiei instanţa supremă nu decisese dacă procurorii îi vor cerceta pe cei şase în stare de libertate sau în arest. 

Anchetă extinsă

Tot în cursul zilei de joi, anchetatorii au decis să extindă ancheta în acest caz şi au declanşat urmărirea penală şi faţă de Paltin Sturdza, „persoană care îşi atribuie calitatea de moştenitor al «Domeniilor Ghica»”, pe care îl acuză de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, constituire a unui grup infracţional organizat şi cumpărare de influenţă.

Practic, Paltin, care este strănepot de soră al boierului Nicolae D. Ghika, a fost ilegal beneficiarul unei sentinţe prin care i se retrocedau 43 000 de hectare de pădure, în condiţiile în care el ceruse, tot ilegal, 23.000 de hectare.

În faţa anchetatorilor au ajuns miercuri seară şi prinţul Paul şi prinţesa Lia. Şi ei s-ar afla printre cei care ar fi beneficiat de pe urma retrocedărilor ilegale. De altfel, procurorii au şi descins în cursul zilei de miercuri la vila acestora din Capitală.

Tot miercuri în acest dosar au fost audiaţi şi liderii PSD Viorel Hrebenciuc, Ilie Sîrbu şi Ioan Adam. Cu toţii au fost puşi sub acuzare fie pentru trafic de influenţă, constituire a unui grup infracţional, instigare la folosirea influenţei de către o persoană cu funcţie în partid, fie pentru abuz în serviciu, sprijinirea unui grup infracţional sau folosirea influenţei de către o persoană cu funcţie în partid.

Cu toţii ar fi ajutat ca Paltin Sturdza să obţină ilegal 43.000 de hectare de pădure.

Potrivit procurorilor de la DNA Braşov, care instrumentează dosarul, prejudiciul creat Romsilva în această cauză este de peste 303 milioane de euro. ;

Cum l-au ajutat judecătorii Ordog şi Uţă pe Paltin Sturdza

Dosarul retrocedărilor a pornit de la o decizie bizară luată de un complet de judecată al Tribunalului Covasna, pe 17 aprilie 2012. Atunci, Paltin Sturdza ar fi primit ilegal după mulţi ani în care a târât statul în judecată 43.000 de hectare de pădure cu toate că ceruse 23.000 de hectare, susţin procurorii.

Decizia civilă numărul 231/R/2012 conţine o serie de inexactităţi, catalogate de anchetatori ca fiind infracţiuni de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, imputate judecătorilor care au luat respectiva decizie, Ordog Lorand şi Gabriel Uţă, ambii inculpaţi în dosar. 

În decizia amintită, motivarea judecătorilor suspectaţi este superficială, aceştia oferindu-i lui Paltin Sturdza miile de hectare de pădure fără explicaţii juridice concludente şi în contradicţie cu cele reţinute de instanţele anterioare. 

Concret, Sturdza a cerut revizuirea unui proces pierdut, în 2007, prin care solicitase de la Judecătoria Oneşti reconstituirea dreptului de proprietate asupra a patru domenii forestiere din judeţul Bacău. Cumulat, acestea reprezintă aproape 15% din suprafaţa totală a judeţului. După ce a pierdut pe linie mai multe procese, în 2010, Paltin a cerut revizuirea dosarului, administrând în favoarea sa mai multe documente, cele mai importante fiind din 1871, respectiv 1943. 

În 2011, Judecătoria Sfântu Gheorghe respinge fără drept de apel cererea de revizuire intentată de presupusul moştenitor.  Acesta a formulat recurs, care a fost judecat de un complet din care au făcut parte judecătorii Ordog şi Uţă. Trecând peste toate motivările comisiilor locale de fond funciar, dar şi peste argumentele primei instanţe, judecătorii Ordog şi Uţă au admis în tot recursul lui Sturdza, motivându-şi decizia pe cele două documente din 1871 şi 1943 care, în opinia lor, ar fi demonstrat dreptul de proprietate al acestuia. 

Cei doi magistraţi îşi motivează decizia pe două pagini, superficial, rezumându-se la a preciza că prima instanţă a greşit, însă fără a oferi argumente juridice concludente. 

Citiţi şi:

VIDEO Socrul lui Ponta, finii lui Băsescu, dar şi Hrebenciuc, suspectaţi de corupţie într-un dosar DNA privind retrocedarea a 90.000 de hectare