Laura Codruţa Kövesi: „În acest an, DNA a trebuit să gestioneze peste 10.200 de dosare penale cu un număr de numai 90 de procurori”

Peste 10.200 de dosare penale au fost gestionate în acest an de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), potrivit unor declaraţii făcute joi seara de şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi care a adăugat că instituţia are numai 90 de procurori. De asemenea, aceasta a precizat că legea privind modalităţile prin care deţinuţii pot obţine reducerea pedepsei la închisoare.

TVR a transmis, joi seară, un interviu cu Laura Codruţa Kövesi în care aceasta a vorbit despre activitatea instituţiei pe care o conduce. Aceasta a vorbit inclusiv despre faptul că unii politicieni reclamă că sunt anchetaţi pentru fapte mai vechi.

„Într-adevăr, sunt situaţii în care, în anul 2015, investigăm fapte din anul 2010 sau 2011 şi aici sunt două situaţii diferite. O dată, avem situaţia în care au fost deschise aceste dosare în urmă cu câţiva ani în cadrul DNA şi la vremea respectivă ele nu au fost finalizate, unele din lipsă de probe, altele datorită faptului că procurorii au avut foarte multe dosare în lucru şi, ca o mică paranteză, vă spun că, în acest an, DNA a trebuit să gestioneze peste 10.200 de dosare penale cu un număr de numai 90 de procurori. Imaginaţi-vă ce înseamnă acest volum mare de dosare. În al doilea rând, sunt foarte multe situaţii în care noi primim sesizări de la cetăţeni sau primim informaţii din mass-media, de la firme, de la diverse persoane care ne scriu despre fapte care au fost comise cu câţiva ani în urmă şi pe care noi suntem obligaţi să le investigăm”, a precizat şefa DNA.

Kövesi a ţinut să atragă atenţia asupra faptului că în unele dosare investigaţiile pot dura mai mult pentru că este nevoie de verificări complexe. 

„În foarte multe dintre cazurile în care au fost implicate persoane cu funcţii importante şi care ne-au acuzat că facem abia acum anchete, se vede din simplul fapt că urmărim numărul de dosar că aceste anchete au fost deschise în urmă cu doi ani, cu trei ani, când unii dintre ei încă mai ocupau aceste poziţii, dar, datorită modului în care se administrează probele, datorită faptului că uneori avem nevoie de expertize, avem nevoie de anumite verificări complexe, de verificarea unor conturi bancare aflate în străinatate, sigur, investigaţia poate să dureze mai mult de un an”, a arătat Kövesi.

Kövesi: O persoană vizată în această anchetă a făcut sesizarea

Kövesi a vorbit şi despre dosarul privind retrocedarea ilegală a unui teren din Snagov în care prejudiciul a fost estimat la peste 136 de milioane de euro. Mai exact, şefa DNA a precizat că acest caz a a pornit de la o sesizare făcută de o altă persoană vizată în aceeaşi anchetă. 

Mai mult, cu privire la prejudiciul creat, şefa DNA a declarat că speră ca procurorii să îl poată dovedi, pentru ca el să fie şi recuperat.

„Acest dosar este disjuns dintr-un alt dosar investigat de DNA anul trecut. Chiar una dintre persoanele vizate în acest dosar a făcut ea însăşi o sesizare la începutul anului. Într-adevăr, prejudiciul care presupunem că s-a comis şi pe care sperăm să-l putem dovedi cu probe se ridică undeva la peste 135 de milioane de euro. O sumă enormă, este contravaloarea unui teren care a aparţinut întotdeauna statului şi care a fost retrocedat ilegal, din punctul nostru de vedere. Suma ar fi echivalentul alocaţiei pe care ar putea s-o primească, timp de un an, aproximativ un milion de copii din România”, a spus Laura Codruţa Kövesi.

Kövesi vrea modificarea legii privind eliberarea condiţionată a deţinuţilor care scriu cărţi

Şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie a vorbit şi despre faptul că a devenit un fenomen îngrijorător faptul că persoane condamnate, în special în dosarele DNA, sunt eliberate condiţionat după ce obţin reducerea pedepsei în urma scrierii unor cărţi în detenţie, susţinând că nimeni nu verifică caracterul ştiinţific al acestor lucrări.

„Cred că este un fenomen îngrijorător, mai ales că el se manifestă cu preponderenţă în cazurile DNA. În luna aprilie, am fost prima instituţie publică din România care am sesizat că există acest fenomen îngrijorător, motiv pentru care am cerut Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii modificarea acestei legi. Ni s-a părut foarte ciudat faptul că doar cei anchetaţi de DNA sunt foarte prolifici în momentul în care ajung în penitenciar, că reducerea pedepsei se face chiar cu câteva luni, practic încearcă să schimbe modalitatea de executare a pedepsei, că nu în toate cazurile lucrările pe care le prezintă au un caracter ştiinţific şi acesta este motivul pentru care am cerut modificarea legii”, a explicat Kövesi.

Aceasta explicat că CSM şi-a însuşit propunerea DNA, pe care a transmis-o la Ministerul Justiţiei, unde un grup de lucru încearcă modificarea sau adoptarea unui regulament privind folosirea acestei modalităţi prin care cei condamnaţi îşi reduc pedeapsa.

„Cred că este important ca această modalitate de reducere a pedepsei să fie limitată pe viitor. Cei care au veleităţi ştiinţifice şi pot să scrie cărţi, cred că pot să facă acest lucru şi în libertate, dar şi atunci când sunt în stare de arest preventiv sau când execută o pedeapsă. Nu aceasta este problema, ci problema este verificarea acestor lucrări şi caracterul lor ştiinţific. În prezent, nimeni nu verifică caracterul ştiinţific al acestor lucrări, nimeni nu verifică dacă persoana care execută pedeapsa a avut efectiv timp să scrie această lucrare, nimeni nu verifică dacă nu cumva aceste cărţi au fost trimise integral de către o altă persoană din afara penitenciarului”, conform declaraţiilor făcute de Kövesi.

Aceasta a făcut o completare, precizând că Administraţia Naţională a Penitenciarelor ar trebui să facă verificări în aceste cazuri, dar ar trebui să existe o „cenzură mai serioasă” şi din partea completelor de judecată.

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat joi că DNA a devenit un model inedit în Europa prin modul de organizare, iar Daniel Morar are un merit în rezultatele bune obţinute în ultimii zece ani.