Laszlo Tokés, despre Revoluţia din 1989 "A fost, într-un fel, fructul solidarităţii româno-maghiare"

Fondatorii "Asociaţiei 15 Decembrie - Zi a Solidarităţii Româno-Maghiare" (Laszlo Tokés, Gabriel Andreescu, Elod Kincses, Florian Mihalcea şi Zsolt Szilagyi) au vorbit, joi, despre importanţa acestei zile în care, în urmă cu 33 de ani, a pornit revolta timişorenilor.

Preotul reformat Laszlo Tokes

Fostul preot reformat din acea perioadă, Laszlo Tokes, a declarat că în spiritul "Asociaţiei 15 Decembrie- Ziua Solidarităţii Româno-Maghiare", la forumul programat astăzi, membrii acestei organizaţii vor privi înapoi, la începuturi, demonstrând că "Revoluţia, într-un fel, a fost fructul solidarităţii româno-maghiare şi a început pe 15 decembrie, o zi care are simbolica ei", potrivit Agerpres.

Tokes a subliniat că datele au simbolica şi mesajul lor, dând exemplul datei de 1 decembrie, care "pentru români înseamnă altceva decât pentru maghiari şi de aceea ungurilor nu le place această dată, care nu ne uneşte, ci ne dezbină".

"Contrar cu această zi a unităţii, a sărbătorii naţionale a românilor, se ştie că în anii 90 au fost propuneri ca să fie pusă la 16 decembrie, în mod greşit, pentru că la 15 decembrie a fost începutul, dar totuşi, Opoziţia românească s-a gândit la simbolica zilei de 16, respectiv 15 decembrie, ar fi o dată care ne uneşte pe noi toţi cetăţenii României. E păcat că cealaltă dată, care a câştigat voturile în Parlamentul României, a hotărât în acceptarea datei de 1 Decembrie 1918. Respectăm şi luăm la cunoştinţă cu solidaritate că aceasta este Ziua Naţională a României şi acceptăm această dată, dar după părerea noastră ar fi fost mult mai bine să se accepte ziua de unitate româno-maghiară, 15 respectiv 16 decembrie", a explicat fostul preot reformat, Laszlo Tokes.

El a anunţat că are două propuneri la forumul Asociaţiei, ca aceasta să formeze un comitet şi să accepte două proiecte de cercetare privind începuturile solidarităţii româno-maghiare, care a ţinut foarte scurt timp şi s-a prelungit "într-un dialog efervescent româno-maghiar, în anii 1990".

"Al doilea proiect de cercetare priveşte cum s-a distrus acest spirit al Timişoarei, al solidarităţii româno-maghiare, în mod voit, prin metodele securităţii, prin diferite manipulări pe care ar trebui să ne documentăm şi să demonstrăm prin aceste două proiecte de cercetare cât de mult am câştigat prin solidaritatea româno-maghiară, fără precedent până atunci şi cât de mult am pierdut prin distrugerea acestui spirit, care încă se continuă prin valuri succesive antimaghiare din istoria post-revoluţionară a României", a spus Tokes.

Fostul preot reformat a mai adăugat că Asociaţia vrea să se revină la acel spirit al Timişoarei, care este în relaţie cu spiritul transilvănean, al complementarităţii culturale şi pluralismului cultural.

În altă ordine de idei, Laszlo Tokes a dorit să clarifice o stare de fapt pentru care i se aduc reproşuri, referitoare la faptul că în seara de 16 decembrie 1989 i-a trimis acasă pe cei care s-au adunat în apărarea sa, la Biserica reformată din Timişoara. El susţine că a dorit să le apere viaţa.

"Parcă aş fi făcut o eroare că nu mi-am asumat spiritul revoltei împotriva dictaturii. Eu am fost foarte mândru în 15 şi 16 decembrie, când nu doar enoriaşii mei, ci toată suflarea Timişoarei, prin reprezentanţii ei, s-au adunat şi ne-au sprijinit în cauza noastră dreaptă, a mea, a bisericii mele, ne-a unit idealul de dreptate şi nesupunere faţă de organele comuniste şi de dictatura comunistă. (...). Am fost foarte recunoscător faţă de moment, dar pe de altă parte am simţit o mare răspundere faţă de soarta acestor oameni. Cine a putut conta pe căderea lui Ceauşescu, a dictaturii? Răspunderea era pe umerii mei că am chemat aceşti oameni (...). Având cunoştinţa răspunderii enorme şi văzând că peste câteva ore nu pot ţine sub control mişcarea acestei mase de solidaritate, nevăzând că va sfârşi favorabil lupta noastră împotriva comunismului, i-am trimis acasă să le apăr siguranţa şi viaţa lor", a arătat Tokes.