Laserul de la Măgurele: ce experimente se vor putea realiza aici
0
Laserul de la Măgurele, un proiect uriaş pentru România în domeniul fizicii nucleare, va contribui la tratarea cancerului şi la identificarea substanţelor radioactive. Tot la Măgurele se vor putea testa circuitele electronice din sateliţi, iar un alt experiment ce se va putea realiza la Măgurele ţine de formarea elementelor Universului. Preşedintele Klaus Iohannis a vizitat joi Laserul de la Măgurele.
Laserul de la Măgurele şi vizita lui Iohannis
Preşedintele Klaus Iohannis a vizitat, joi, Centrul de Cercetare ELI-NP, din cadrul Institutului de la Măgurele, el afirmând că este vorba despre un proiect extraordinar de ambiţios şi că abia aşteaptă să vină la inaugurare, în 2018.
Preşedintele Iohannis a fost primit de Nicolae Zamfir, Directorul General al Institutului şi director de proiect, care i-a prezentat şefului statului Acceleratorul Linear de Particule Tandem 9MV.
Klaus Iohannis a văzut şi şantierul ELI-NP, de pe terasa clădirii principale a Institutului şi a avut o întâlnire cu conducerea Proiectului ELI-NP.
Şeful statului a declarat, la finalul vizitei, că la Laserul de la Măgurele se pregăteşt e„cel mai mare proiect ştiinţific din regiune”.
„Este vorba de facilitatea cu laser de foarte mare putere, şi aplicaţii în fizică nucleară, un proiect extraordinar de ambiţios, care cu siguranţă va pune România foarte sus, pe harta ţărilor unde se face cercetare fundamentală. Acest lucru mi se pare extraordinar de important şi trebuie să recunosc că se îmbină foarte serios cu conceptul meu despre educaţie în România, care, poate vă amintiţi, după propunerea mea, va produce specialişti de foarte înaltă calificare, exact lucrul care se va întâmpla şi aici”, a declarat preşedintele Iohannis despre Proiectul ELI-NP, de la Măgurele.
O parte din laserul de la Măgurele, aflat într-un buncăr delimitat cu pereţi de peste doi metri lăţime FOTO Andrei Aştefănesei
Laserul de la Măgurele: util în astrofizică, fizică nucleară, medicină
Datorită combinaţiei unice a acestor instrumente la nivel global, ELI-NP va putea să abordeze o gamă largă de subiecte de cercetare din domeniul fizicii fundamentale, fizicii nucleare şi astrofizicii precum şi cercetări care îşi vor găsi aplicabilitatea în ştiinţa materialelor, gestionarea materialelor nucleare şi ştiinţele vieţii.
ELI-NP are potenţialul de a fi, timp îndelungat, în prim planul ştiinţei la nivel mondial, în mai multe domenii, de la fizica teoretică la biologie.
Tratarea cancerului fără efecte secundare, scanerul pentru deşeuri radioactive sau o viaţă mai lungă pentru sateliţi sunt câteva aplicaţii pe care le prevăd, peste 10-20 de ani, cercetătorii care lucrează la Laserul de la Măgurele.
În primul rând, Laserul de la Măgurele ar putea ajuta în tratarea cancerului fără efectele adiacente pe care le are chimioterapia. Este vorba de terapia cancerului prin intermediul protonilor care atacă tumorile, o tehnologie medicală care există acum, dar care poate fi eficientizată, prin accelerarea protonilor până la energia de care este nevoie astfel încât aceştia să ajungă la tumoare mult mai focalizat.
Laserul de la Măgurele: radiaţii gamma pentru identificarea deşeurilor radioactive
Radiaţiile gamma ar putea oferi o soluţie şi în cazul deşeurilor radioactive acumulate de-a lungul anilor, a declarat Turcu, o soluţie care ar putea preveni un dezastru ecologic, cum a fost cel de la Fukushima.
„Una din probleme este că, în zilele de început ale reactoarelor nucleare, s-au produs deşeuri radioactive care au fost puse în nişte containere speciale depozitate în galerii de mine abandonate şi alte astfel de locuri. Iniţial, aceste containere nu au fost etichetate, deci nu se ştie exact ce se află în ele, pot să fie deşeuri radioactive fierbinţi, care sunt periculoase, sau deşeuri radioactive care nu sunt foarte periculoase. Cum afli ce este în ele? Nu e ca şi cum le-ai putea desface să te uiţi să vezi ce e. Ceea ce am putea face cu ajutorul sursei de raze gamma care va fi realizată la Măgurele este să vedem ce se află în aceste containere“, a explicat Turcu.
Practic, razele gamma trec prin container şi văd din ce este compusă materia dinăuntru. Turcu a spus că o astfel de sursă de raze gamma ar putea fi pusă în porturi precum New York pentru ca vameşii să scaneze conţinutul miilor de containere care sunt transportate cu vaporul.
Sateliţi mai durabili
La Laserul de la Măgurele se vor putea testa circuitele electronice din sateliţi. Viaţa unui satelit depinde de cât de bine rezistă la expunerea razelor cosmice, care strică circuitele, motiv pentru care sateliţii au nevoie de o protecţie. Cu acest laser, cercetătorii vor putea genera tipul de radiaţie care este în spaţiu şi vor putea expune sistemul de protecţie al sateliţilor la aceste radiaţii, să vadă cât de mult rezistă.
Fostul ministrul Cercetării Ştiinţifice şi Dezvoltării Tehnologice Mihnea Costoiu arată grosimea pereţilor ce adăposteşte Laserul de la Măgurele FOTO Andrei Aştefănesei
Cum au apărut elementele Universului
Un alt experiment ce va putea fi realizat la Măgurele ţine de formarea elementelor Universului. Fizicienii înţeleg că elementele din care suntem făcuţi (carbon, oxigen, apă, calciu) s-au format în interiorul stelelor, prin fuzionarea protonilor şi apoi a nucleelor uşoare în nuclee din ce în ce mai grele prin presiunea şi temperatura care există în stele.
Aici intervine problema, oamenii de ştiinţă înţeleg cum s-au format elementele din tabelul lui Mendeleev până la fier, dar dincolo de fier nu se ştie cum au apărut acestea.
Practic, cercetătorii vor folosi Laserul de la Măgurele ca sursă de energie prin care să obţină reacţii nucleare, ceva de negândit acum 50 de ani, când această tehnologie abia apărea. Totuşi, spune Turcu, momentan laserele de mare putere nu pot să înlocuiască tehnologia marilor acceleratoare de particule, precum cel de la CERN.
Laserul de la Măgurele - inaugurare în 2018
LI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics), centrul de cercetări în domeniul fizicii nucleare care este în curs de construire, la Măgurele, este unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme. Celelalate două centre - ELI-Beamlines şi ELI-ALPS - vor fi construite la Praga (Cehia) şi, respectiv, Szeged (Ungaria).
Construcţia centrului de cercetare ELI-NP la Măgurele trebuia finalizată până în toamna lui 2014, pentru ca apoi să fie instalate cele două lasere de mare putere şi sistemul de radiţie gamma, iar centrul de cercetare să fie operaţional din 2017.
Proiectul, cu o valoare de aproape 300 milioane Euro fără TVA, a primit din partea Comisiei Europene aprobarea pentru finanţarea primei faze (180 milioane Euro) din fonduri structurale (POS CCE) şi s-a început implementarea pe platforma de fizică Măgurele, la doar 4 kilometri de Bucureşti.
ELI-NP va fi finalizat şi va începe să opereze în 2018. Acesta se va baza pe două echipamente mari de cercetare, un sistem laser care va genera două fascicule de 10PW şi un sistem de fascicul gama care va produce radiaţie gama puternic colimată, de mare intensitate şi cu energie reglabilă de până la 20MeV.
Laserul de la Măgurele: ONG-uri şi firme private vor avea acces contra cost
Proiectul „Laserul de la Măgurele” are o mare flexibilitate în acoperirea diverselor domenii interdisciplinare, ca o consecinţă a posibilităţii de a utiliza simultan în cadrul experimentelor mai multe tipuri de radiaţii, produse de echipamente care vor fi unice în momentul intrării în funcţiune.
Accesul la infrastructură va fi de tip „acces deschis” pentru organizaţii non-profit, cercetătorii fiind în măsură să prezinte propuneri pentru experimente, care vor fi apoi evaluate şi selectate de către o comisie internaţională.
O parte din timpul de funcţionare va fi alocat firmelor private care vor plăti costurile de acces, aducând astfel o contribuţie la costurile de exploatare ale Laserului de la Măgurele.
Se încarcă comentariile...
