La 17 ani de la câştigarea procesului împotriva statului, nici anul acesta nu sunt bani pentru despăgubirea păgubiţilor FNI

AAAS ar mai avea de plătit despăgubiri de circa 329 de milioane de lei în 19.832 de dosare

La mai bine de 17 ani de când instanţele s-au pronunţat definitiv în favoarea plăţii despăgubirilor către investitorii FNI, aproape 20.000 de persoane încă îşi aşteaptă drepturile băneşti. Despăgubirile nu pot fi achitate prea curând, daunele pe care le are de plătit Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) fiind cu mult mai mari decât veniturile, care oricum sunt blocate în conturi.

Per total, AAAS ar mai avea de plătit despăgubiri de circa 329 de milioane de lei în 19.832 de dosare. „Ca urmare a finalizării procedurilor judiciare, civile şi penale, declanşate de aproximativ 155.000 de persoane foşti investitori, în urma prăbuşirii, la 24 mai 2000 a FNI, s-a recunoscut dreptul acestora la despăgubiri, potrivit numărului real de unităţi de fond investite, în conformitate cu carnetele de investitor.

 În baza sentinţelor judecătoreşti pronunţate, AAAS a preluat sarcina despăgubirii pentru foştii deponenţi FNI care se regăsesc în anexele a 22 de sentinţe civile (24.326 de persoane) şi 9 senţinte penale (134.469 de persoane). 

În cazul sentinţelor civile, AAAS a dobândit calitatea procesuală prin subrogarea în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale C.E.C. S.A., în virtutea Legii nr. 333/2001, iar în cazul sentinţelor penale, prin preluarea, fără plată, a tuturor drepturilor şi obligaţiilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, în virtutea Legii nr. 113/2013”, a informat Autoritatea la solicitarea „Adevărul”.

De ce au fost întrerupte plăţile

Reprezentanţii instituţiei au completat că sursa de plată a acestor despăgubiri o constituie veniturile obţinute de AAAS din activitatea curentă de valorificare a creanţelor preluate şi din privatizare. Potrivit 

AAAS, veniturile sale din 2017, obţinute în cadrul procedurilor derulate asupra companiilor aflate în insolvenţă, se ridică la doar 7 milioane de lei. „În cadrul procesului de despăgubire prin plată voluntară pe sentinţele civile, s-au efectuat plăţi voluntare pentru un număr de 4.998 de persoane”, a mai arătat AAAS, precizând însă că în ianuarie 2009 au apărut probleme de ordin financiar ca urmare a popririi conturilor instituţiei de către creditorii care au apelat la executorii judecătoreşti, iar plăţile voluntare s-au întrerupt. 

După această dată au mai fost despăgubite (exclusiv prin executarea silită a conturilor AAAS) 13.013 persoane din senţintele civile cu suma de 219.840 mii lei. În total, au fost despăgubite 18.395 persoane, suma totală încasată de către acestea fiind de 442.616,23 mii lei. 

Autoritatea a precizat însă că, în cadrul sentinţelor civile, suma rămasă de plată pentru cele 4.083 de persoane nedespăgubite (cu dosare depuse) este de 37.164 mii lei (sumă actualizată la data popririi) aferentă celor 1.571 de persoane care au apelat la executare silită, respectiv 37.228 mii lei (sumă actualizată) aferentă celor 2.512 persoane rămase pe plată voluntară, (IPC luna octombrie 2017 este de 379,60 %), în total 74.392 mii lei. 

„În ceea ce priveşte sentinţele şi deciziile penale, până la data prezentei a fost înregistrat un număr de 12.770 cereri de plată voluntară, din rapoartele de expertiză depuse rezultând suma de 33.841 mii, suma actualizată fiind de 128.460 mii lei. De asemenea, au fost înregistrate cca. 4.000 de somaţii de plată. Suma poprită de BEJ-uri este 126.092 mii lei – sumă actualizată la data înfiinţării popririi, respectiv în perioada 2012-2017”, se arată în  rîspunsul trimis redacţiei. 

În cadrul sentinţelor şi deciziilor penale s-au efectuat plăţi în sumă de 4.726,5 mii lei în baza popririlor instituite de către executorii judecătoreşti (majoritatea prin redistribuiri de sume între BEJ-uri).

Amintind că unii deponenţi s-au adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), AAAS a informat că a întocmit două memorandumuri referitoare la soluţionarea plăţilor către foştii deponenţi FNI, primul (conţinând prezentarea aspectelor esenţiale) fiind aprobat în şedinţa Guvernului din data de 21 aprilie 2017, al doilea (conţinând propuneri) urmând să fie supus aprobării Guvernului, după obţinerea avizelor necesare.

Vîntu, condamnat 

FNI a fost înfiinţat în 1996 de SOV Invest, societate a omului de afaceri Sorin Ovidiu 

Vîntu, şi ca urmare a funcţionării în sistem piramidal s-a prăbuşit la 24 mai 2000, după ce în fond „investiseră” peste 300.000 de persoane. În februarie anul trecut, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv pe Sorin Ovidiu Vîntu la opt ani de închisoare cu executare în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii, instanţa dispunând şi confiscarea de la omul de afaceri a aproximativ 13 milioane de dolari.