Klaus Iohannis vede Justiţia fără pălăria MCV şi cu procurorul general în CSAT
0
Prezent la şedinţa în care, printre altele, membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi-au ales o nouă conducere, preşedintele Klaus Iohannis a avut mai multe propuneri, care au stârnit controverse atât în societatea civilă, cât şi în rândul specialiştilor în drept.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi-au ales, ieri, noua conducere, întrucât mandatul preşedintelui Adrian Bordea şi cel al vicepreşedintelui Gheorghe Muscalu au ajuns la final. Pentru funcţia de preşedinte al CSM au candidat judecătorii Alexandru Şerban (40 de ani) şi Marius Badea Tudose (42 de ani), în timp ce procurorul Bogdan Gabor (39 de ani) s-a înscris pentru funcţia de vicepreşedinte.
Marius Badea Tudose a fost ales cu majoritate de voturi, fiind preferat contracandidatului său Alexandru Şerban. Bogdan Gabor nu a avut emoţii, alegerea sa în funcţia de vicepreşedinte fiind o simplă formalitate în lipsa unui contracandidat.
Conform legii, preşedintele şi vicepreşedintele CSM sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.
Tot în cadrul şedinţei de plen de ieri a fost prezentat Raportul de activitate al CSM pentru 2014.
Iohannis: Ridicarea MCV, obiectiv major pentru justiţie
Preşedintele Klaus Iohannis a prezidat şedinţa, având astfel prima ieşire oficială în calitate de şef al statului. În discursul în faţa magistraţilor, Iohannis a propus ca obiectiv major al sistemului judiciar ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). “Cred că unul dintre obiectivele majore ale sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea MCV”, a anunţat Iohannis.
El a arătat că, de când este monitorizat, sistemul judiciar din România a înregistrat progrese majore în consolidarea statului de drept, iar rapoartele MCV au vorbit despre progrese importante realizate de aproape toate instituţiile din justiţie.
Preşedintele instanţei supreme, Livia Stanciu, nu a agreat însă propunerea. Ea a declarat că se impune menţinerea MCV, pentru că sunt încă multe obiective nefinalizate, dar a precizat că este de acord cu afirmaţia preşedintelui Klaus Iohannis că tindem spre acest obiectiv.
Opinii pro şi contra
La rândul lui, fostul Avocat al Poporului, prof. univ. Gheorghe Iancu a explicat că are rezerve serioase faţă de această propunere, care ar fi în interesul politicienilor corupţi.
”Încă n-am trecut hopul, dar trecerea hopului este o chestiune de luni. Nu cred că anul acesta s-ar putea ridica MCV. Din punct de vedere tehnic, îndeplinim condiţiile. Au recunoscut-o şi olandezii. Foarte mulţi politicieni care sunt urmăriţi penal ar vrea ridicarea MCV, pentru ca anchetele împotriva lor să nu mai aibă răsunet în Europa. De aceea, am reţineri faţă de obiectivitatea celor care vor ridicarea MCV”, a declarat pentru ”Adevărul” prof. univ. Gheorghe Iancu.
Însă analistul politic Dan Ionescu consideră benefică propunerea şefului statului. Acesta arată că monitorizarea justiţiei româneşti durează de prea mulţi ani.
”Preşedintele are dreptate când cere ridicarea MCV. Au trecut prea mulţi ani de când acest mecanism de supraveghere există şi prelungirea sa este un semn al eşecului nostru în a îndeplini cerinţele care ne-au fost impuse. (...) Ridicarea MCV-ului ar fi benefică mâine dacă e posibil, dar oportunitatea acestui act nu stă la Bucureşti”, afirmă Dan Ionescu.
Cine este noul şef al CSM
Noul şef al CSM a intrat în magistratură în 1995 şi a fost judecător la Judecătoria Slatina, Judecătoria Sectorului 4 şi Judecătoria Sectorului 3. În cadrul acestei ultime instanţe, Marius Badea Tudose a ocupat funcţia de vicepreşedinte, între 1 octombrie 2000 şi 1 noiembrie 2001, şi pe cea de preşedinte, din 1 noiembrie 2001 până în 6 ianuarie 2011. Tudose este membru al Consiliului Superior al Magistraturii din 7 ianuarie 2011.
Magistratul a declarat că îşi propune, conform proiectului de management, continuarea procesului demarat în 2011, de raţionalizare a instanţelor şi parchetelor prin “redesenarea hărţii administrative judiciare”, pentru a creşte eficienţa şi calitatea actului de justiţie.
Iohannis îl vrea pe procurorul general în CSAT
Tot în plenul CSM, Klaus Iohannis a afirmat că procurorul general al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), precizând că acest lucru ar putea să fie făcut în perspectiva consolidării sistemului judiciar.
Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, s-a arătat de acord cu această iniţiativă şi a declarat că nu este nevoie de modificarea Constituţiei pentru ca şeful Ministerului Public să fie membru CSAT.
Analiştii sunt rezervaţi
Tiberiu Niţu este însă contrazis de fostul Avocat al Poporului, prof. univ. Gheorghe Iancu. ”Nu văd ce legătură au atribuţiile procurorului general cu CSAT. Ca urmare, este nevoie de o revizuire a Constituţiei care să facă o legătură cu activitatea procurorului. În nicio ţară din lume CSAT nu are atribuţii legate de activitatea procurorului. Eu am fost procuror şi ştiu ce trebuie să facă un procuror. În niciun caz să apere ţara”, a declarat pentru ”Adevărul” prof. unv. Gheorghe Iancu.
Şi analistul politic Dan Ionescu are îndoieli cu privire la oportunitatea participării procurorului general la CSAT. ”Dacă preşedintele ne propune o măsură atunci cred că ar trebui să primim şi fundamentarea ideii respective. Ar trebui să aflăm de la Administraţia Prezidenţială care este motivul acestei propuneri, cu ce ne-ar ajuta prezenţa procurorului general în CSAT, care sunt riscurile amestecului juridicului şi executivului, dacă ele există”, a declarat Dan Ionescu.
Se încarcă comentariile...
