Judecătoarea Camelia Bogdan: DNA trebuie să pună sub sechestru întreaga avere a lui Sorin Oprescu, în vederea confiscării speciale

Averea lui Sorin Oprescu trebuie pusă sub sechestru pentru ca primarul să nu aibă timp să-şi ascundă bunurile. Aşa susţine judecătoarea Camelia Bogdan în motivarea deciziei prin care edilul suspendat a rămas în arest preventiv. „Organele de anchetă trebuie să acorde o atenţie sporită ridicării bunurilor în vederea luării măsurilor asigurătorii", susţine judecătoarea care l-a condamnat la 10 ani de închisoare pe Dan Voiculescu.

“Nu în ultimul rând, Curtea evidenţiază că luarea măsurii de prevenţie a arestării preventive faţă de inculpatul menţionat în referat, necesară pentru garantarea unei bune desfăşurări a procesului penal, se impune nu numai pentru celeritatea şi eficientizarea desfăşurării urmăririi penale, ci şi pentru luarea, în această fază incipientă a procesului penal,  a unor măsuri de indisponibilizare cu privire la bunurile mobile şi imobile ale inculpatului, inclusiv asupra activelor si părţilor sociale ale societăţilor Medical Prestige SRL, Anais Center, Academica, stabilirea  beneficiarilor reali ai acestor societăţi, precum şi a celorlalte persoane implicate în circuitul infracţional, în vederea confiscării speciale (organul de urmărire penală va avea în vedere şi posibilitatea verificării instituirii acestor măsuri  în vederea confiscării extinse, în lumina principiilor care guvernează instituţia confiscării în sistemul nostrude drept- sancţiune de drept penal şi nu sancţiune penală, neverificându-se în cazul  acesteia criteriile avute în vedere în lumina jurisprudenţei CEDO-cauza Welch împotriva Marii Britanii pentru a se pune problema retroactivitatii legii penale). Este de la sine înţeles că art 249 C pr pen permite luarea unor masuri de indisponibilizare cu privire la alte categorii de terţi neparticipanţi la procesul penal, în vederea confiscării speciale”, arată judecătoartea în documentul citat.

Jurisprudenţa CEDO

La analiza proporţionalităţii ingerinţei, Camelia Bogdan a avut în vedere că prin hotărârea Scundeanu vs. România din 16 februarie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit că referirea la pericolul pentru ordinea publică nu poate fi invocată de o manieră abstractă de către autorităţi: luarea în considerare a pericolului pentru ordinea publică se poate face doar în circumstanţe excepţionale, în care există probe care să indice magnitudinea pericolului real pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea unui acuzat în libertate.

Magistratul arată că luarea măsurii arestării preventive faţă de Sorin Oprescu este necesară pentru a garanta buna desfăşurare a procesului penal, având în vedere gravitatea faptei care i se imputa:  “or, gradul concret de pericol social si valorile sociale presupus a fi fost vătămate prin activitatea infracţională, fiind aduse vătămări unor valori sociale în principal ocrotite de legea penală şi procesual penală, respectiv relaţiile sociale în baza cărora Statul este obligat să-şi îndeplinească îndatoririle de bază faţă de toţi membrii societăţii, precum şi urmările socialmente periculoase produse sau care s-ar fi putut produce dacă denunţătorul nu ar fi adus la cunoştinţa organelor de urmărire penală respectivele fapte justifică concluzia potrivit căreia rezonanţa socială negativă a faptelor săvârşite de inculpat nu s-ar putea diminua prin trecerea timpului”.

Camelia Bogdan mai arată că măsura arestării preventive se impune în acest stadiu procesual si pentru identificarea fluxurilor financiare “rezultate din documentarea altor activitati similare, in conformitate cu disp art 306 alin 7 C pr pen şi pentru a nu da posibilitatea inculpatului saascundă probele necesare efectuării unei investigaţii economice paralele si proactive care sa permită atât documentarea activităţii infracţionale, cat si indisponibilizarea produsului infracţiunii în vederea confiscării speciale şi a confiscării extinse”.

Suspiciunea rezonabilă

O altă condiţie, care a fost luată în discuţie de judecătoare, pentru a se dispune măsura arestării preventive se referă la existenţa unuia dintre cazurile prevăzute de art.223 din Codul de Procedură Penală: “fiind întrunită condiţia existenţei probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că Sorin Oprescu ar fi săvârşit infracţiunea de corupţie reţinută în sarcina sa, Curtea urmează să evalueze dacă gravitatea faptei, modul şi circumstanţele de comitere a acesteia, anturajul şi a mediul din care acesta provine inculpatul, împrejurări privitoare la persoana acestuia, impun ca privarea sa de libertate să fie necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel a prezentat, pentru respectarea exigenţelor de legalitate şi de proporţionalitate a dispunerii măsurii preventive faptele concrete care fundamentează riscul pentru buna desfăşurare a procesului penal a lăsării inculpatului în libertate, explicând imposibilitatea de a aplica măsuri alternative detenţiei.

De ce se pune sechestrul asigurator

"Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curte urmează însă să menţioneze că buna desfăşurare a procesului penal pentru a cărei garantare este necesară analiza oportunităţii luării unei măsuri de prevenţie presupune, inter alia,  reducerea motivaţiei infractorilor angrenaţi în activităţi de corupţie  privind  implicarea în viitoare activităţi infracţionale, inclusiv prin introducerea sumelor de bani care au produs dezechilibre sistemului financiar în economia legală: activitatea de recuperare a produsului infracţiunii în scopul îndeplinirea obligaţiilor pe care orice stat îl are faţă de cetăţenii lui devine condiţie sine qua non pentru asigurarea conservării Democraţiei şi a salvgardării Statului de Drept," susţine magistratul.

Astfel, arată Camelia Bogdan, pentru lipsirea infractorului de produsul activităţii sale infracţionale este util şi absolut indispensabil ca în paralel cu realizarea unei anchete penale să se realizeze şi o investigaţie financiară de natură a identifica toate bunurile care pot fi indisponibilizate prin aplicarea unui sechestru, în vederea confiscării speciale şi confiscării extinse.

"Din acest considerent, organele de anchetă trebuie să acorde o atenţie sporită urmăririi, identificării, evaluării, ridicării bunurilor în vederea luării măsurilor asigurătorii încă din primele momente ale demarării anchetei. Plasarea activităţii de recuperare a produsului infracţiunii pe un plan secund atrage în mod inevitabil eşecul acesteia deoarece i se acordă infractorului timpul necesar de a-şi ascunde sub orice formă bunurile, după ce a aflat că activitatea sa infracţională a fost descoperită", susţine judecătoarea.

Acuzaţiile DNA

Procurorii DNA îl acuză pe Sorin Oprescu de luare de mită, susţinând că în 5 septembrie, în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU), Cornel Bogdan Popa, şi cu fostul său şofer Cristian Stanca, zis "Grenadă", a primit de la Popa suma de 25.000 de euro din 60.000 de euro ceruţi de cei doi pentru edil, de la SC Green Line Construct SRL, prin Cristina Giorgiana Gogonea, Teodor Gogonea şi Octavian Alin Petroi, denunţători în dosar. Firma efectua lucrări la Palatul de la Mogoşoaia, iar Oprescu ar fi validat astfel activitatea infracţională a lui Popa şi l-ar fi menţinut în funcţie, susţin anchetatorii.

În acest dosar au mai fost arestaţi, în 7 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, Cristian Stanca, fostul şofer al lui Sorin Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, director economic în Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae şi Florin Şupeală, directorul general şi respectiv directorul adjunct al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, şi omul de afaceri Claudiu Bengalici.

Instanţa a dispus şi luarea măsurii arestului la domiciliu pentru Bogdan Cornel Popa, directorul Administraţiei Cimitirelor, şi pentru Romeo Albu.