Internetul va fi mai bine păzit
0În calitatea sa de coordonatoare a serviciilor digitale, ANCOM este instituţia responsabilă de toate aspectele legate de supravegherea serviciilor online, inclusiv a platformelor de vânzări.

Legea privind serviciile digitale a fost publicată în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare la trei zile, a anunţat Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), care a fost desemnată coordonatoarea acestui domeniu. Între altele, legea prevede și modificarea și completarea Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic, dar și pedepse mai mari pentru cei care încalcă reglementările.
Potrivit ANCOM, legea stabileşte în sarcina autorităţilor relevante (instituţii, autorităţi publice ce deţin atribuţii cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate sau autorităţile judiciare) posibilitatea de a emite ordine prin care se solicită furnizorului de servicii intermediare să acţioneze împotriva conţinutului ilegal din mediul online sau să furnizeze anumite informaţii.
„Conţinut ilegal”
Prin „conţinut ilegal” se înţelege orice informaţie care, în sine sau prin raportare la o activitate, inclusiv vânzarea de produse sau furnizarea de servicii, nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene sau cu dreptul oricărui stat membru care este conform cu dreptul Uniunii, indiferent de obiectul sau natura exactă a dreptului respectiv. Activităţile desfăşurate în mediul online trebuie să respecte normele juridice naţionale în vigoare, iar autorităţile publice ce deţin competenţe pentru supravegherea anumitor sectoare ori domenii de activitate în mediul offline trebuie să urmărească respectarea normelor şi pentru faptele petrecute în mediul virtual (online). „Pe scurt, tot ce este ilegal în mediul offline este ilegal şi în mediul online, iar autorităţile relevante au un rol important în semnalarea existenţei în mediul online a unui anumit conţinut ce este calificat de normele naţionale ca fiind ilegal”, precizează autoritatea în comunicat.
Obligațiile magazinelor online
Drept urmare, marile platforme care intermediază pe internet vânzarea de produse sau servicii, precum „emag” sau „booking”, de exemplu, vor fi obligate ca la cerere să poată furniza ANCOM toate datele despre un anumit furnizor, inclusiv adresa sediului, codul de înregistrare fiscală, tarifele aferente serviciilor oferite și includerea sau neincluderea în preț a cheltuielilor de livrare. În plus, conform experților, aceste platforme de intermediere a vânzărilor de produse și servicii vor avea de acum obligația să se asigure că datele puse la dispoziție pentru fiecare produs sunt actualizate și „pot fi utilizate de autoritățile publice în vederea primirii oricăror comunicări potrivit legii”. Cu toate astea, dacă informația pusă la dispoziție de un comerciant este ireală, platformele de vânzări „ nu răspund pentru informația transmisă, stocată sau la care facilitează accesul”. Încălcarea acestei reguli este pedepsită, iar conform acestei reglementări, „dacă nu este săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiune”, vorbim de o contravenție pentru care amenda maximă poate ajunge la 100.000 de lei de la 50.000 de lei cât era pâna acum.
Monitorizarea site-urilor
De precizat, obligația de raportare a unor date privitoare la clienți nu revine numai platformelor care intermediază pe internet vânzarea de produse sau servicii ci și companiilor specializate care oferă găzduire sau asistență pentru site-urile din mediul virtual.
Potrivit sursei citate, sunt incluse aici categoriile generice de servicii, precum internet exchange points, punctele de acces fără fir, reţelele virtuale private, serviciile şi resolverele DNS, registrele de nume de domenii de prim nivel, registratoarele pentru domenii, autorităţile de certificare care eliberează certificate digitale, telefonie VoIP şi alte servicii de comunicaţii interpersonale, servicii de „stocare în cache” (caching). Apoi mai avem serviciile privind furnizarea de reţele de distribuţie de conţinut, de proxy-uri invers sau de proxy-uri de adaptare a conţinutului, servicii de „găzduire” (hosting), „cloud computing”, găzduirea de pagini web, serviciile de referenţiere cu plată sau serviciile care permit partajarea de informaţii şi de conţinut online, inclusiv stocarea şi partajarea de fişiere. Astfel, în principiu, la cererea autorităților, o companie de găzduire pe internet trebuie să dea toate datele despre un client.