Funeraliile Papei Francisc s-au încheiat. Sicriul a ajuns la locul de odihnă, Biserica Sfânta Maria cea Mare LIVE TEXT
0Înmormântarea defunctului Suveran Pontif a avut loc într-un cadru privat, fiind închisă pentru public. Ceremonia de înmormântare a început la ora locală 13:00 (11:00GMT) şi s-a încheiat treizeci de minute mai târziu. S-a desfășurat în prezenţa mai multor prelaţi şi membri ai familiei sale, a anunţat Vaticanul.
Ceremonia solemnă din Piaţa Sfântul Petru s-a încheiat la puţin timp după ora locală 12:00, iar sicriul a fost transportat într-un papamobil deschis la Bazilica Sfânta Maria Maggiore, locul apropiat de inima Papei Francisc unde a cerut să fie înhumat.
Slujba a început la ora locală 10:00 (8:00 GMT) cu transferul sicriului din interiorul bazilicii Vaticanului afară în locul cel mai înalt de la baza bisericii.
Ceremonia în aer liber a fost oficiată de 220 de cardinali, 750 de episcopi şi peste 4.000 de preoţi.
Într-o ruptură a tradiției, Papa Francisc a dorit să fie înmormântat în afara Vaticanului, în Bazilica Sfânta Maria Maggiore din Roma - unde mergea să se roage înainte şi după fiecare călătorie apostolică - și nu așa cum se obișnuiește, în Bazilica Sfântul Petru,
Papa a ales un mormânt simplu, cu marmură din regiunea italiană Liguria, de unde provin bunicii săi materni.
Înhumarea în nişa din culoarul lateral al bazilicii, între Capela Paulină şi Capela Sforza, este precedată de intonarea a 4 psalmi şi a rugăciunii Tatăl nostru. După ultima rugăciune, sicriul Papei Francisc este ştampilat cu mai multe sigilii. Apoi, sicriul este aşezat în mormânt şi stropit cu apă sfinţită în timp ce se intonează imnul dedicat Fecioarei Maria, Regina Caeli (Regina cerului).
Ultima formalitate este întocmirea actului autentic care atestă înmormântarea şi citirea acestuia celor prezenţi. După care este semnat de cardinalul şambelan (camerlendo), Kevin Farrell, de regentul Casei Papale, monseniorul Leonardo Sapienza, de maestrul celebrărilor liturgice papale, monseniorul Diego Ravelli şi, în cele din urmă, de notar.
Update 16.20 „Insistența” papei Francisc de a lucra în slujba celor săraci s-a reflectat în ceremoniile pentru Papa Francisc, grupuri de persoane defavorizate fiind invitate la slujbă în Piața Sfântul Petru, relatează CNN.
Aceștia au fost aleși de organizația caritabilă Sant’Egidio și au reprezentat grupuri pe care Papa le-a considerat marginalizate, și anume persoane fără adăpost, migranți, persoane care trăiesc în sărăcie, precum și un grup de femei transgender care trăiesc într-o mănăstire din Roma.
Un alt grup de persoane marginalizate a fost invitat să se alinieze pe treptele Bazilicii Sfânta Maria Maggiore, la finalul procesiunii funerare.
Papa argentinian credea că „săracii ocupă un loc privilegiat în inima lui Dumnezeu”, potrivit unei declarații a Sfântului Scaun emisă înainte de funeralii. „Din acest motiv, un grup de persoane sărace și nevoiașe va fi prezent pe treptele care duc către Bazilica papală Santa Maria Maggiore pentru a aduce un ultim omagiu Papei Francisc înainte de înmormântarea sicriului său”.
Papa Francisc, care și-a ales numele în onoarea Sfântului Francisc de Assisi, cunoscut pentru angajamentul său față de sărăcie, pace și natură, a dorit să reflecte propriul său devotament față de persoanele fără adăpost și dezavantajate.
„Papa Francisc a făcut atât de mult pentru oameni ca mine, persoane care se luptă să supraviețuiască și nu își permit nici măcar să-și spele hainele”, a spus Anna Melnyk, o ucraineancă de 30 de ani care a venit la Roma înainte de izbucnirea războiului. Ea a folosit o spălătorie gratuită înființată de regretatul papă pentru cei nevoiași.
„Ne-a făcut să ne simțim parte din familia lui, mai ales pe noi, cei care nu avem propriile noastre familii,” a declarat ea pentru CNN.
Florian Gretz, 66 de ani, care locuiește de câțiva ani în apropierea Vaticanului, și-a amintit că Papa Francisc a invitat persoanele fără adăpost să ia masa în Sala Audiențelor Paul al VI-lea, în 2023. „Ne-a tratat cu respect și demnitate, am stat la mese și am mâncat cu tacâmuri. Oare următorul papă va face la fel?” s-a întrebat Gretz.
Update 15.50 Papa Francisc a fost pus în sicriu în pantofii săi uzați, alături de simbolurile pontificatului său.
Update 15.10 Peste 250.000 de persoane au asistat la slujba de înmormântare a Papei Francisc în Piața Sfântul Petru, a anunțat biroul de presă al Sfântului Scaun.
Numeroși credincioși au umplut, de asemenea, străzile care duc la Vatican, de unde au putut urmărească slujba religioasă prin intermediul unor ecrane de mari dimensiuni.
Potrivit AFP, circa 150.000 de persoane s-au reunit pe străzile din Roma, de-a lungul traseului funerar pe care s-a deplasat papamobilul cu sicriul papei Francisc prin capitala Italiei până la bazilica Santa Maria Maggiore.
Oamenii au stat umăr la umăr sub un soare arzător, în contextul în care temperaturile au depăşit 20 de grade Celsius la umbră.
Update 14.41 Purtătorii sicriului au intrat într-o secțiune a bisericii Santa Maria Maggiore în afara vederii publicului, pentru o ceremonie privată.
Vaticanul a anunțat că credincioșii vor putea vizita mormântul lui Francisc începând de duminică dimineața.
Update 14.15 Sicriul cu trupul Papei a ajuns la destinația finală, Biserica Sfânta Maria cea Mare din cartierul Esquilino din Roma.
Mii de credincioşi au întâmpinat sicriul papei în faţa bazilicii, un sanctuar impunător din secolul al V-lea d.Hr., unde sunt înhumaţi şapte papi.
Este primul papă de la Leon al XIII-lea, care a murit în 1903, care este înmormântat în afara Vaticanului.
Una dintre ultimele cerințe lui Francisc a fost să fie înmormântat într-un simplu mormânt în pământ, purtând doar inscripția „Franciscus”, versiunea latină a numelui său papal.
Update 13.40 Sicriul care îl poartă pe Papa va fi purtat acum pe străzi într-o procesiune lentă spre biserica Santa Maria Maggiore din Roma pentru înmormântare.
Procesiunea va părăsi Vaticanul, urmând un traseu de 6 km peste râul Tibru.
Va trece prin centrul Romei până în Piazza Venezia, trecând pe lângă Colosseum, înainte de a lua spre nord spre Santa Maria Maggiore.
Publicul va putea urmări doar din spatele barierelor stradale și nu are acces în spatele cortegiului funerar.
Trei mii de voluntari sunt staționați de-a lungul drumului pentru a oferi orientare, ajutor medical și apă pelerinilor, spun oficialii locali.
Înmormântarea din interiorul bisericii nu va fi deschisă publicului, însă mulțimile se adună deja afară.
Update 13.30 Funeraliile Papei Francisc din Piaţa Sfântul Petru s-au încheiat la puţin timp după ora locală 12:00 (10:00 GMT), după o ceremonie solemnă şi emoţionantă în care a fost evocată moştenirea pontificatului lui Francisc în prezenţa principalilor lideri ai lumii.
Papa Francisc a fost „un papă apropiat de oameni, cu o inimă deschisă pentru toţi", a subliniat cardinalul Giovanni Battista Re în omilia sa. „Și-a imprimat imediat personalitatea sa puternică asupra guvernării Bisericii Catolice, stabilind un contact direct cu persoanele şi cu populaţiile, dornic să fie aproape de toţi, cu o atenţie deosebită pentru persoanele în dificultate, lucrând neobosit, în special pentru cei mai nevoiaşi, pentru cei excluşi”.
„Insistenţa sa de a lucra pentru cei săraci a fost, de asemenea, constantă", a adăugat el, menționând că a fost „semnificativ faptul că prima călătorie a Papei Francisc a fost efectuată pe insula Lampedusa, o insulă care simbolizează tragedia emigrării, cu mii de oameni înecaţi pe mare".
Credincioşii au aplaudat îndelung şi călduros atunci când sicriul defunctului Pontif a fost scos sâmbătă din Piaţa Sfântul Petru şi dus pentru ultima oară în bazilica Sfântul Petru.
Update 12.26 Detalii despre întâlnirea dintre Trump și Zelenski
Casa Albă a transmis că cei doi lideri s-au întâlnit în privat și au avut o „discuție foarte productivă”, adăugând că mai multe detalii vor fi furnizate ulterior.
Potrivit televiziunii italiene Rai TV, întâlnirea a avut loc în Bazilica Sfântul Petru, după ce și-au prezentat omagiile Papei, și nu la ambasada SUA, așa cum era de așteptat.
Aceasta este prima lor întâlnire de la cea furtunoasă din Biroul Oval la sfârșitul lunii februarie, când Zelenski a fost acuzat că nu a mulțumit pentru ajutorul SUA acordat Ucrainei.
Update 12.13 Decanul Colegiului Cardinalilor amintește mesajul de pace al Papei Francisc. Reacția liderilor mondiali
Decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista Re, a subliniat sâmbătă, în omilia sa de la funeraliile Papei Francisc, importanţa migranţilor în pontificatul acestuia, amintind slujba pe care a celebrat-o la frontiera dintre SUA şi Mexic şi prima călătorie oficială, pe insula Lampedusa.
În fața războaielor care au făcut ravagii din ultimii ani, notează cardinalul Re, Papa Francisc „și-a ridicat neîncetat vocea” pentru a face apel la pace.
„Confruntat cu furia numeroaselor războaie (...) cu ororile lor inumane (...), Papa Francisc nu a încetat niciodată să îşi folosească vocea pentru a implora pacea şi a face apel la raţiune, la negocieri oneste pentru a găsi posibile soluţii", a spus monseniorul Re.
„Războiul, a spus el, duce la moartea oamenilor și la distrugerea caselor, spitalelor și școlilor. Războiul lasă întotdeauna lumea într-o stare mai rea decât era înainte: este întotdeauna o înfrângere dureroasă și tragică pentru toată lumea”, spune cardinalul Re citându-l pe Papă.
„Construiți poduri, nu ziduri” a fost un mesaj pe care Papa Francisc l-a repetat de multe ori, adaugă el.
S-a aplaudat îndelung atunci când cardinalul a vorbit despre necesitatea de a pune capăt războaielor.
Șefii de stat nu au aplaudat, dar au făcut-o atunci când cardinalul i-a cerut Papei „să se roage pentru noi”, potrivit BBC.
„Acum, dragă Papă Francisc, îţi cerem să te rogi pentru noi şi îţi cerem ca din cer să binecuvântezi Biserica, să binecuvântezi Roma, să binecuvântezi întreaga lume, aşa cum ai făcut duminica trecută de la balconul acestei bazilici, într-o ultimă îmbrăţişare cu tot poporul lui Dumnezeu, dar şi cu omenirea care caută adevărul cu o inimă sinceră şi ţine sus torţa speranţei", a adăugat cardinalul Giovanni Battista Re.
Update 12.06 Aproape 200.000 de persoane asistă la slujba de înmormântare
Aproximativ 200.000 de persoane se află în Piaţa Sfântul Petru şi Via della Conciliazione, marele bulevard care o precede.
Piaţa, cu o capacitate de 40 000 de persoane, şi-a atins capacitatea maximă, iar autorităţile au relocat valul de credincioşi în zona înconjurătoare, unde au fost instalate ecrane gigant pentru a urmări ceremonia.
Update 11.45 Trump, Macron şi Zelenski, aşezaţi în primul rând
Președintele SUA, Donald Trump, și prima doamnă au fost surprinși într-o fotografie stând în primul rând, lângă treptele Bazilicii Sfântul Petru, între președintele Estoniei, Alar Karis, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, relatează BBC.
În primul rând se află și Zelenski și Emmanuel Macron, potrivit The Telegraph.
Update 11.35 Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Donald Trump
Zelenski şi Trump au avut sâmbătă o scurtă întâlnire la Roma, în marja funeraliilor Papei Francisc, a anunţat preşedinţia ucraineană.'
„Reuniunea a avut loc şi deja s-a terminat'”, a indicat purtătorul de cuvânt al preşedintelui ucrainean, Serhii Nikiforov, fără a oferi alte detalii. Potrivit agenţiei de presă italiene ANSA, Zelenski şi Trump ar urma să se întâlnească din nou după încheierea funeraliilor Papei.
Update 11.16 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost întâmpinat cu aplauze la sosirea sa în Piața Sfântul Petru.
Update 11.12
Clopotele Bazilicii Sfântul Petru au bătut sâmbătă dimineața la Roma, cu doar câteva minute înainte de începerea slujbei.
Update 11.08 Aproape 150.000 de oameni s-au strâns în Piaţa Sfântul Petru şi în împrejurimi
Cu o oră înainte de începerea funeraliilor Papei Francisc Piaţa Sfântul Petru de la Vatican, cu o capacitate de 40.000 de persoane, este "aproape plină", în timp ce alte 100.000 de persoane aşteaptă pe Via della Conciliazione, potrivit unor surse din sediul poliţiei romane.
Update 10.51 Liderii lumii au început să sosească în Piața Sfântul Petru
Donald Trump i-a adus un ultim omagiu Papei Francisc în fața sicriului închis în Bazilica Sfântul Petru.
Fostul președinte american Joe Biden a fost printre primii politicieni care au sosit în Piața Sfântul Petru sâmbătă dimineață, cu puțin timp înainte de începerea slujbei funerare a Papei Francisc.
Biden, al doilea președinte catolic al SUA, a fost însoțit de soția sa, Jill Biden.Fostul președinte nu face parte din delegația oficială a SUA, care este condusă de succesorul său, președintele Donald Trump.
Update 10.50 Programul ceremoniilor
Acestea includ liturghia, procesiunea funerară pe străzi şi înmormântarea în Bazilica Santa Maria Maggiore.
10.00: Începe Sfânta Liturghie oficiată de Giovanni Battista Re, decan al Colegiului Cardinalilor
- 11:45 am: Sfârşitul serviciului funerar
- 13:00: Plecarea cortegiului funerar cu sicriul, oaspeţii de stat părăsesc Vaticanul
- De la 13:00 la 14:30: Călătorie prin centrul oraşului la pas, pe lângă situri antice precum Colosseum şi Forumul Roman
- 14:30 Sosire la Bazilica Santa Maria Maggiore
- 15:00: Înmormântarea, fără accesul publicului sau vizionare
Update 10.40. Medalia vizitei papei Francisc în România, depusă în sicriul său
Ceremonia de închidere a sicriului, vineri seara,a inclus ritul impresionant al acoperirii feţei lui Francisc, primul papă iezuit din istoria Bisericii.
După cântarea imnului „Benedictus” şi îndemnul de a se ruga cu toţii în tăcere, s-a rostit o ultimă rugăciune de rămas bun. Maestrul de ceremonii pontificale a pus apoi un văl de mătase albă pe chipul papei, după care a stropit trupul neînsufleţit cu apă sfinţită. S-a pus apoi în sicriu o punguţă cu monedele şi medaliile emise în timpul pontificatului lui Francisc şi tubul sigilat cu pergamentul ŤRogitusť.
Printre acestea află și medalia călătoriei apostolice pe care papa Francisc a efectuat-o în România, informează Vatican News.
Update 10:30
Sicriul Papei Francisc va fi transportat sâmbătă într-un papamobil special adaptat pentru această ocazie. Vehiculul a fost folosit anterior de pontif într-o călătorie în Orient, iar pentru funeralii a fost modificat pentru a putea susține o platformă funerară. Ceremonia va începe la Vatican și se va încheia la bazilica Santa Maria Maggiore din Roma.
Știrea inițială
Papa Francisc, în vârstă de 88 de ani, a murit luni, 21 aprilie, în a doua zi de Paşte, într-un an în care credincioşii catolici şi ortodocşi au celebrat Învierea Domnului în aceeaşi zi. În Duminica Paştelui papa a putut să-i salute din papamobil pe zecile de mii de credincioşi adunaţi în Piaţa Sfântul Petru, într-o mişcare surprinzătoare, dat fiind că încă era în convalescenţă după probleme grave de sănătate. La câteva ore după aceea, în primele ore ale dimineţii următoare, a suferit un accident vascular cerebral şi a intrat în stop cardiac. S-au sfârşit astfel 12 ani de papalitate, adesea turbulentă, în care primul papă argentinian s-a confruntat în mod repetat cu tradiţionaliştii şi i-a susţinut pe cei săraci şi marginalizaţi.
Pontiful a petrecut cinci săptămâni în spital la începutul acestui an, suferind de dublă pneumonie, dar părea să se recupereze lent, scrie News.
Vaticanul a povestit marţi ultimele sale momente, spunând că moartea a venit rapid şi papa că nu a suferit. A început să se simtă rău luni, în jurul orei locale 5:30 a.m. (06.30, ora României) şi a fost asistat prompt de echipa sa medicală. Aproape o oră mai târziu, el a făcut un gest de adio faţă de infirmierul său mereu prezent, Massimiliano Strappetti, şi a intrat în comă. Ora decesului său a fost stabilită la 7:35 a.m. (8.35, ora României).
Îmbrăcat în veşmintele sale de papă şi ţinând în mâini un rozariu, papa a fost aşezat într-un sicriu care mai întâi a fost plasat deschis în capela reşedinţei Santa Marta, unde a locuit în cei 12 ani ai papalităţii sale. Luni şi marţi, gărzile elveţiene au stat de o parte şi de alta a sicriului în timp ce demnitarii, inclusiv preşedintele italian Sergio Mattarella, i-au adus un omagiu primului papă latino-american. Apoi, miercuri dimineaţă, sicriul cu trupul său a fost dus în Bazilica Sfântul Petru situată în apropiere, într-o procesiune condusă de cardinali. Aici a odihnit până vineri seara, timp în care sute de mii de oameni au stat la cozi ore în şir pentru a-şi putea lua rămas bun.
SUTE DE MII DE OAMENI AU VENIT SĂ-ŞI IA RĂMAS BUN
Vineri, în ultima zi, peste 100.000 de persoane au venit la Bazilica Sfântul Petru pentru a-şi aduce omagiul, vizitând sicriul său deschis în ultimele ore înainte de înmormântarea de sâmbătă. La scurt timp după ora locală 19:00 (20:00 ora României), Vaticanul a încheiat transmisiunea televizată a vizitelor, care a fost difuzată aproape fără întrerupere, înaintea ceremoniei private de sigilare a sicriului. În timp ce poliţia italiană şi cea a Vaticanului se pregăteau să închidă coada lungă din naosul central al bisericii, ultimii vizitatori au intrat înăuntru.
În cele trei zile, aproximativ 250.000 de persoane din întreaga lume au venit pentru a-i aduce un omagiu, a anunţat Vaticanul.
Printre ultimii vizitatori s-au numărat preşedintele francez Emmanuel Macron şi soţia sa Brigitte, care au stat împreună lângă sicriu pentru câteva momente. El a plecat capul, iar ea a făcut semnul crucii.
Cozi lungi s-au format în jurul Pieţei Sfântului Petru şi pe străzile din jur pe tot parcursul zilei de vineri. Unii au aşteptat ore întregi pentru a avea şansa de a petrece câteva minute în interiorul bazilicii şi de a-şi arăta respectul faţă de cel de-al 266-lea suveran pontif.
Slujba de înmormântare are loc sâmbătă la ora locală 10:00 (11:00, ora României) în Piaţa Sfântul Petru, în faţa bazilicii din secolul al XVI-lea. Ceremonia va fi prezidată de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor, în vârstă de 91 de ani.
Preşedintele american Donald Trump, care s-a confruntat în repetate rânduri cu Papa pe tema imigraţiei, a declarat că va fi prezent împreună cu soţia sa.
Printre ceilalţi şefi de stat care vor fi prezenţi se numără preşedinţii Franţei, Braziliei, Germaniei, Poloniei, Ucrainei, Comisiei Europene şi Argentinei, ţara natală a lui Francisc. Primul ministru al Marii Britanii şi regele şi regina Belgiei vor veni, de asemenea, cu avionul.
România va fi reprezentată de preşedintele interimar Ilie Bolojan.
Într-o ruptură faţă de tradiţie, Papa Francisc a confirmat în testamentul său final, publicat luni, că doreşte să fie înmormântat în Bazilica Sfânta Maria cea Mare din Roma şi nu la Sfântul Petru, unde mulţi dintre predecesorii săi au fost înmormântaţi.
RITUALURI STRĂVECHI
Moartea lui Francisc a pus în mişcare ritualuri străvechi, stabilite pe măsură ce Biserica cu 1,4 miliarde de membri a făcut trecerea de la un papă la altul, cum ar fi de pildă ruperea „Inelului Pescarului” şi a sigiliului de plumb al papei, folosit în timpul vieţii sale pentru a sigila documente, astfel încât acestea să nu poată fi folosite de nimeni altcineva.
În timp ce catolicii din întreaga lume îl plângeau pe Papa Francisc, toţi cardinalii de la Roma au fost convocaţi marţi la o reuniune pentru a decide asupra succesiunii evenimentelor din zilele următoare şi pentru a trece în revistă funcţionarea de zi cu zi a Bisericii în perioada premergătoare alegerii unui nou papă.
Un conclav pentru alegerea unui nou papă are loc în mod normal la 15-20 de zile după moartea unui pontif, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să înceapă înainte de 6 mai. Data exactă va fi decisă de cardinali după funeraliile lui Francisc.
La scrutinul secret vor participa 135 de cardinali eligibili. Conclavul se poate întinde pe mai multe zile înainte ca fumul alb care iese din hornul Capelei Sixtine să anunţe lumea că un nou papă a fost ales.
Mai mult de 130 de delegaţii, cu 50 de şefi de stat, inclusiv preşedintele american Donald Trump, şi 10 monarhi în exerciţiu sunt aşteptaţi în Piaţa Sfântul Petru pentru funeraliile de sâmbătă, a declarat Vaticanul, iar alte milioane de persoane sunt aşteptate să urmărească evenimentul la televizor, în întreaga lume.
Locurile lor sunt alocate în avans, şefii de stat fiind aşezaţi în ordinea alfabetică franceză, în funcţie de numele ţării lor. Aceasta este o tradiţie, deoarece limba franceză este considerată, din punct de vedere istoric, limba diplomaţiei, precizează Sky News.
Această regulă se aplică tuturor, cu excepţia preşedinţilor Italiei şi Argentinei, care beneficiază de cele mai bune locuri, întrucât Papa a trăit în Italia şi era originar din Argentina.
Arhiepiscopii şi episcopii vor fi aşezaţi într-o secţiune rezervată lor, începând cu ora 8:30, ora locală (9.30, ora României).
Codul vestimentar impune bărbaţilor să poarte un costum închis la culoare, cu cravată neagră lungă şi un nasture de aceeaşi culoare pe reverul stâng al sacoului, unde pot fi purtate numai decoraţii ale Vaticanului. Este permisă purtarea cămăşilor albe. Doamnele sunt rugate să poarte rochii lungi negre, mănuşi şi voal. Singurele bijuterii pe care le pot purta sunt un şir de perle.
Patriarhii şi cardinalii trebuie să poarte mitrele albe de damasc, iar arhiepiscopii şi episcopii sunt rugaţi să poarte veşmintele lor tradiţionale, cu brâul şi stola roşie.
În cele trei zile, aproximativ 250.000 de persoane din întreaga lume au venit pentru a-i aduce un omagiu, a anunţat Vaticanul.
Printre ultimii vizitatori s-au numărat preşedintele francez Emmanuel Macron şi soţia sa Brigitte, care au stat împreună lângă sicriu pentru câteva momente. El a plecat capul, iar ea a făcut semnul crucii.
Cozi lungi s-au format în jurul Pieţei Sfântului Petru şi pe străzile din jur pe tot parcursul zilei de vineri. Unii au aşteptat ore întregi pentru a avea şansa de a petrece câteva minute în interiorul bazilicii şi de a-şi arăta respectul faţă de cel de-al 266-lea suveran pontif.
Autorităţile din Roma au început să sporească securitatea pe măsură ce se apropie ceremonia. O sursă din poliţie a declarat pentru Reuters că lunetiştii vor fi plasaţi pe acoperişuri, dronele vor supraveghea din cer şi un dispozitiv militar va fi pregătit să neutralizeze obiectele zburătoare ostile.
„Un capitol din istoria Bisericii a fost închis”, a declarat cardinalul Gerhard Ludwig Mueller pentru cotidianul italian La Repubblica într-un interviu publicat joi. Mueller este unul dintre cei 135 de cardinali cu drept de vot în conclavul secret. Fost şef al biroului de doctrină al Vaticanului, Mueller este cunoscut pentru opiniile sale tradiţionaliste şi a intrat adesea în conflict cu Francisc.
Cardinalul german a declarat că a existat o „apreciere unanimă” pentru activitatea defunctului papă privind imigranţii şi săracii. Cu toate acestea, el a spus că sarcina este de a alege un succesor al Sfântului Petru, primul papă, mai degrabă decât al lui Francisc, indicând că este în favoarea unei schimbări de direcţie.
Vaticanul a declarat joi că un grup de „săraci şi nevoiaşi” a fost invitat să întâmpine sicriul papei la biserica Sfânta Maria cea Mare din Roma - o biserică aflată la aproximativ 4 km de Bazilica Sfântul Petru unde, într-o ruptură de tradiţie, Papa Francisc a dorit să fie înmormântat.
Centrul Romei va fi închis traficului sâmbătă, pentru a permite cortegiului funerar să se îndrepte încet spre Sfânta Maria Maggiore, oferind locuitorilor Romei şansa de a-şi lua un ultim rămas bun.
Papa Francisc, care a murit luni, a revizuit diferite proceduri anul trecut, simplificând ritualurile funerare pentru a sublinia rolul său de simplu episcop şi permiţând înmormântarea în afara Vaticanului, în conformitate cu dorinţele sale. Dar elementele de bază rămân, inclusiv cele trei momente-cheie care trebuie respectate între moartea unui papă şi înmormântarea sa.
Modificările au devenit necesare după ce Francisc şi-a exprimat propriile dorinţe şi după ce Papa emerit Benedict al XVI-lea a murit la 31 decembrie 2022. Pentru Benedict, Vaticanul a trebuit să rezolve noutatea unei înmormântări pentru primul papă demisionar din ultimii 600 de ani.
Câteva luni mai târziu, Francisc a dezvăluit că lucrează cu maestrul ceremoniilor liturgice de la Vatican, arhiepiscopul Diego Ravelli, pentru a revizui întreaga carte de rituri în vederea simplificării acestora. Explicând reformele, Ravelli a spus că modificările urmăresc „să sublinieze şi mai mult faptul că înmormântarea Pontifului Roman este cea a unui pastor şi discipol al lui Hristos şi nu a unui om puternic din această lume”.
TREI MOMENTE PRINCIPALE
Cele trei momente principale au loc pe rând în casa sa, apoi în Bazilica Sfântul Petru şi apoi la locul de înmormântare.
Reforma permite confirmarea oficială a morţii în capela personală a lui Francisc, mai degrabă decât în dormitorul său. Nu este clar de ce, schimbarea poate fi mai mult practică decât orice altceva, deoarece Francisc a ales să locuiască într-un mic apartament din reşedinţa Santa Marta de la Vatican, şi nu în Palatul Apostolic. El are o capelă personală la Santa Marta.
Modificările au devenit necesare după ce Francisc şi-a exprimat propriile dorinţe şi după ce Papa emerit Benedict al XVI-lea a murit la 31 decembrie 2022. Pentru Benedict, Vaticanul a trebuit să rezolve noutatea unei înmormântări pentru primul papă demisionar din ultimii 600 de ani.
Reforma permite confirmarea oficială a morţii în capela personală a lui Francisc, mai degrabă decât în dormitorul său. Nu este clar de ce, schimbarea poate fi mai mult practică decât orice altceva, deoarece Francisc a ales să locuiască într-un mic apartament din reşedinţa Santa Marta de la Vatican, şi nu în Palatul Apostolic. El are o capelă personală la Santa Marta.
Mormântul său va fi amplasat într-o nişă dintr-un culoar lateral al bazilicii, pe marmură fiind gravat doar cuvântul „Franciscus”, numele său în latină, aşa cum a cerut în testament. Mormântul va putea fi vizitat încă de duminică, în timp ce la Vatican se vor ţine nouă zile de doliu, începând de duminică.
Reuters prezintă o listă a principalilor lideri mondiali care au declarat că vor participa la funeraliile Papei Francisc de sâmbătă din Piaţa Sfântul Petru.
ALBANIA - Preşedintele Bajram Bega.
ANGOLA - Preşedintele Joao Lourenco.
ARGENTINA - Preşedintele Javier Milei.
AUSTRIA - Preşedintele Alexander Van der Bellen, cancelarul Christian Stocker.
BANGLADESH - Consilierul principal (lider interimar) Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel.
BELGIA - Regele Philippe şi Regina Mathilde, prim-ministrul Bart De Wever.
BRAZILIA - Preşedintele Luiz Inacio Lula da Silva şi prima-doamnă Janja Lula da Silva.
MAREA BRITANIE - Prinţul William şi prim-ministrul Keir Starmer.
BULGARIA - Prim-ministrul Rosen Jeliazkov.
REPUBLICA CENTRAFRICANĂ - Preşedintele Faustin-Archange Touadera.
CROAŢIA - Preşedintele Zoran Milanovic.
CIPRU - Preşedintele Nikos Christodoulides.
CEHIA - Prim-ministrul Petr Fiala.
REPUBLICA DEMOCRATICĂ CONGO - Preşedintele Felix Tshisekedi.
REPUBLICA DOMINICANĂ - Preşedintele Luis Abinader.
ECUADOR - Preşedintele Daniel Noboa.
ELVEŢIA - Preşedintele Karin Keller-Sutter.
EMIRATELE ARABE UNITE - Preşedintele Sheikh Mohammed bin Zayed Al Nahyan.
ESTONIA - Preşedintele Alar Karis.
UNIUNEA EUROPEANĂ - Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
FINLANDA - Preşedintele Alexander Stubb.
FILIPINE - Preşedintele Ferdinand Marcos Jr.
FRANŢA - Preşedintele Emmanuel Macron.
GABON - Preşedintele Brice Oligui Nguema.
GERMANIA - Preşedintele Frank-Walter Steinmeier şi cancelarul în exerciţiu Olaf Scholz.
GEORGIA - Preşedinte Mihail Kavelaşvili.
GRECIA - prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis.
HONDURAS - preşedintele Xiomara Castro.
INDIA - Preşedintele Droupadi Murmu.
INDONEZIA - Preşedintele Joko Widodo.
IORDANIA - Regele Abdullah şi soţia sa, Regina Rania.
ITALIA - Preşedintele Sergio Mattarella şi prim-ministrul Giorgia Meloni.
IRLANDA - Prim-ministrul Micheal Martin.
ISLANDA - Preşedintele Halla Tomasdottir.
KENYA - Preşedintele William Ruto.
LESOTHO - Regele Letsie III.
LETONIA - Preşedintele Edgars Rinkevics.
LIBAN - Preşedintele Joseph Aoun.
LITUANIA - Preşedintele Gitanas Nauseda.
LUXEMBURG - Prim-ministrul Luc Frieden.
MACEDONIA - Preşedinta Gordana Siljanovska-Davkova.
MADAGASCAR - Preşedintele Andry Rajoelina.
MALTA - Preşedinta Myriam Spiteri Debon.
MAROC - Prim-ministrul Aziz Akhannouch.
MOLDOVA - Preşedinta Maia Sandu.
MONACO - Prinţul Albert şi soţia sa, Prinţesa Charlene.
MOZAMBIC - Preşedintele Daniel Chapo.
MUNTENEGRU - Preşedintele Jakov Milatovic.
NOUA ZEELANDĂ - Prim-ministrul Christopher Luxon.
NORVEGIA - Prinţul moştenitor Haakon şi Prinţesa moştenitoare Mette-Marit.
ONU - Secretarul General Antonio Guterres.
PALESTINA - Premierul Mohamed Mustafa.
POLONIA - Preşedintele Andrzej Duda.
PORTUGALIA - Preşedintele Marcelo Rebelo de Sousa şi prim-ministrul Luis Montenegro.
QATAR - Prim-ministru Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al Thani.
ROMÂNIA - Preşedintele interimar Ilie Bolojan.
SERBIA - Prim-ministrul Djuro Macut.
SEYCHELLES - Preşedintele Wavel Ramkalawan.
SIERRA LEONE - Preşedintele Julius Maada Bio.
SLOVACIA - Preşedintele Peter Pellegrini.
SLOVENIA - Preşedinta Natasa Pirc Musar.
SPANIA - Regele Felipe şi Regina Letizia.
SUEDIA - Regele Carl XVI Gustaf, Regina Silvia şi prim-ministrul Ulf Kristersson.
TIMORUL DE EST - Preşedintele Jose Ramos-Horta.
TOGO - Preşedintele Faure Gnassingbe.
TURCIA - Preşedintele Parlamentului, Numan Kurtulmus.
ŢĂRILE DE JOS - Prim-ministrul Dick Schoof.
UCRAINA - Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că ar putea lipsi de la funeralii, din cauza unor reuniuni militare importante. „Dacă nu voi fi (acolo) la timp, Ucraina va fi reprezentată la un nivel adecvat”, a declarat el, menţionând că ministrul de externe şi prima-doamnă a Ucrainei vor fi prezenţi.
STATELE UNITE - Preşedintele Donald Trump şi prima-doamnă Melania Trump/ Joe Biden şi soţia sa Jill Biden
UNGARIA - Preşedintele Tamas Sulyok.
Se încarcă comentariile...
