Ilie Bolojan cere ca magistrații să fie lăsați să vorbească deschis „fără teamă de consecințe”
0Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și-a prezentat, luni, raportul de activitate pe 2024. La eveniment participat și preşedintele interimar Ilie Bolojan, care a subliniat că magistrații ar trebui să poată vorbi deschis despre ceea ce trebuie îmbunătățit în sistemul judiciar, fără teamă de consecințe.
UPDATE: Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a explicat în cadrul evenimentului că „este o ocazie de a reflecta, cu onestitate și luciditate, la starea justiției din România, pentru că, fără un sistem judiciar funcțional, independent și eficient, democrația noastră ar putea deveni și mai fragilă”.
„În ultimii ani, justiția română și-a desfășurat activitatea într-un context complex. Volumul mare de activitate al instanțelor, complexitatea dosarelor, instabilitatea legislativă și lipsa de claritate a unor legi sunt doar câteva dintre provocările constante cu care v-ați confruntat și cărora le-ați făcut față.
Eforturile întreprinse deja de Înalta Curte de Casație și Justiție de a face propria jurisprudență mai accesibilă prin intermediul unei biblioteci digitale și demersurile de asigurare a unei practici unitare reprezintă cu siguranță pași concreți pentru consolidarea încrederii în justiție.
O justiție eficientă nu presupune doar instituții funcționale, legi sau proceduri clare. Marile sisteme publice sunt formate din oameni aflați în slujba țării noastre. România are mulți magistrați profesioniști, cu integritate. Deoarece le revine misiunea de a stabili adevărul judiciar, societatea așteaptă de la magistrați să fie repere morale și profesionale.
Le sunt recunoscător tuturor magistraților care, prin ceea ce fac, sunt un reper și pentru celelalte sisteme publice, dar mai ales pentru cetățeni, garantându-le că drepturile și libertățile lor sunt protejate”, a mai spus președintele interimar.
O justiție modernă, obiectivul comun
Potrivit președintelui interimar, „prin fiecare act al justiției, prin calitatea sa, prin celeritatea administrării sale, prin fiecare interacțiune cu justițiabilii, se formează încrederea în sistemul judiciar și percepția publică referitoare la justiție. Fără încrederea într-un sistem de bază al unei democrații, menit să limiteze puterea prin drept sau să sancționeze încălcarea regulilor, țara noastră este mai vulnerabilă”.
O justiție modernă, eficientă, care respectă legea și cetățenii și le garantează protecția drepturilor fundamentale nu este un deziderat pe care să și-l asume doar sistemul judiciar sau doar o parte a clasei politice.
Este un obiectiv comun, care necesită voință politică, profesionalism și, mai presus de toate, o raportare corectă la interesul public, un efort de a aduce sistemul de justiție mai aproape de cetățeni, în slujba acestora”, a mai spus Ilie Bolojan.
Problemele care „nu pot fi ignorate”
De asemenea, potrivit președintelui interimar, „subzistă însă și probleme sistemice care nu pot fi ignorate: durata excesivă a procedurilor, cu riscul intervenției prescripției, lipsa unor practici unitare în spețe identice, infrastructura care lasă de dorit în unele instanțe, deficitul de personal, lipsa unor indicatori clari de performanță, ceea ce duce la ineficiență, precum și la un acces la justiție îngreunat uneori pentru omul obișnuit”.
Încheierea de anul acesta a perioadei de aplicare a Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2022-2025 și a planului de acțiune aferent acesteia este un bun prilej de evaluare a progreselor și de stabilire a unor ținte ambițioase și realiste în același timp, a mai. puncat Bolojan.
„Statul român are datoria de a asigura condițiile optime pentru ca magistrații să își exercite profesia la cel mai înalt standard. O infrastructură modernă, adecvată înseamnă, totodată, și un respect mai mare pentru cetățeni. Aceasta trebuie dublată de resurse umane suficiente, calificate, de un management bun și de instituții pe deplin funcționale. De asemenea, este nevoie de proceduri judiciare mai rapide, fără a afecta calitatea actului de justiție.
În vremurile pe care le trăim, digitalizarea trebuie să simplifice accesul cetățeanului la justiție și să reducă birocrația care împovărează instanțele.
Schimbările aduse de utilizarea noilor tehnologii impun însușirea de noi competențe digitale pentru personalul implicat. Statul și marile sisteme publice au obligația de a ține pasul cu aceste schimbări, iar tehnologia trebuie să ne devină un aliat, de la instrumente care să simplifice și să ușureze munca până la comunicarea de acte în format electronic, acces facil la dosarul electronic sau chiar eficientizarea unor activități administrative”, a mai spus președintele interimar.
Independența justiției, unul dintre pilonii democrației
Ilie Bolojan a mai adăugat că „o justiție modernă, funcțională și eficientă este una în care integritatea, meritocrația și profesionalismul sunt valori de bază. De aceea selecția, promovarea și evaluarea magistraților trebuie să fie un proces exigent și imparțial, de natură să ofere șanse egale celor care doresc să avanseze în sistemul judiciar. Garanția profesionalismului este dată și de funcționarea imparțială a Inspecției Judiciare, căreia îi revine rolul de a sancționa abaterile disciplinare atunci când este cazul, în acord cu legea și cu Constituția țării. Cred, de asemenea, că magistrații ar trebui să poată vorbi deschis despre ceea ce trebuie îmbunătățit în sistemul judiciar, fără teamă de consecințe”.
„Ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare sau existența unor noi legi ale justiției nu înseamnă că eforturile pentru un sistem judiciar modern sunt suficiente. Un stat se consolidează zilnic, iar justiția este fundamentul său. Nicio reformă nu va fi eficientă dacă este privită doar ca un efort legislativ. Fiecare judecător sau procuror, fiecare avocat, fiecare grefier, participant la actul de justiție sau funcționar din sistemul judiciar are un rol în asigurarea unui act de justiție care să fie nu doar corect, ci și perceput ca atare de societate.
Independența, eficiența și integritatea justiției sunt pilonii unei democrații solide. Întărirea lor nu este doar o obligație constituțională, ci și o datorie morală față de fiecare cetățean care își pune încrederea în statul român”, a mai spus președintele interimar, dând asigurări cu privire la sprijinul său.
***
„Luni, 24 martie 2025, începând cu ora 13, va avea loc prezentarea publică a Raportului anual de activitate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aferent anului 2024, aprobat de către Adunarea generală a judecătorilor Curţii la data de 20 martie 2025”, a anunțat ÎCCJ.
Raportul prezintă activitatea instanţei supreme în 2024, atât ca instanţă de judecată, cât şi ca unificator al practicii judiciare, jurisprudenţa relevantă a acesteia, activitatea internaţională, precum şi direcţiile de acţiune şi priorităţile stabilite pentru perioada următoare, a mai precizat instituţia.
Evenimentul vine după ce la începutul lunii martie, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Claudiu Sandu, avertiza că sistemul judiciar din România se confruntă cu probleme grave care pun în pericol statul de drept.
„România este mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept. Aceasta este o realitate pe care noi, procurorii, o simțim în fiecare zi”, a afirmat Sandu în cadrul bilanțului activității Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru anul 2024.
La prezentarea raportului DNA, în februarie, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat, în ceea ce privește recuperarea prejudiciilor, că foarte multe persoane rămân cu foarte mulţi bani. Potrivit ministrului, deși s-au făcut progrese în această privinţă „este loc de mult mai bine”, însă este o misiune imposibilă recuperarea tuturor prejudiciilor. „S-au făcut progrese, există instituţii, există un alt tip de cultură este foarte adevărat, dar cred că suntem totuşi departe de idealul pe care l-aţi şi expus, domnule procuror şef DNA respectiv nimeni să nu rămână cu nimic. Suntem departe de acel moment”, a spus Cătălin Predoiu.
La rândul său, Procurorul Horodniceanu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat că sunt șase ani de când au dispărut dosarele de corupție din justiție, însă nu este convins „că a dispărut corupţia din justiţie”.
Se încarcă comentariile...
